Inflația oficială și cea resimțită de consumatori pot prezenta valori diferite din cauza modului în care gospodăriile își gestionează bugetul și a mecanismelor psihologice de memorare a prețurilor. Conform unei analize independente realizate de psihologul Bogdan Stoian, discrepanța provine din structura cheltuielilor fiecărei familii și din modul în care oamenii procesează modificările de costuri. Indicatorul statistic reflectă un coș larg de bunuri, însă consumatorii nu achiziționează lunar toate produsele incluse în acest set de date.
Impactul scumpirilor este mult mai puternic asupra percepției atunci când produsele cumpărate frecvent, precum pâinea, laptele, cafeaua sau benzina, își cresc prețul. Aceste categorii de bunuri au o influență majoră asupra modului în care oamenii evaluează inflația, spre deosebire de produsele achiziționate rar. Analiza subliniază că, deși toate prețurile sunt incluse în calculul statistic, frecvența achiziției determină cât de mult este resimțită scumpirea de către individ.
Un factor psihologic crucial este modul în care memoria economică funcționează ca un „album al scumpirilor”. Bogdan Stoian explică faptul că creșterea prețului unui produs obișnuit rămâne fixată în memorie mult mai ușor decât o scădere ulterioară a prețului sau o perioadă de stagnare. Această tendință de a reține momentele de costuri ridicate influențează direct evaluarea economică personală, făcând ca inflația percepută să pară mai accentuată decât cea raportată oficial.
Percepția consumatorilor este influențată și de utilizarea unor valori de referință stabilite pe termen lung. Dacă un produs a avut un preț constant timp de mai mulți ani, clienții vor compara valoarea actuală cu acel reper vechi, nu doar cu prețul de anul trecut. Acest fenomen este menționat în special în cazul pensionarilor cu venituri sub medie, pentru care o creștere acumulată pe parcursul mai multor ani poate părea mult mai mare.
Diferențele de percepție apar și din lipsa evaluării raportate la puterea de cumpărare și la evoluția veniturilor. Consumatorii tind să compare prețul actual cu cel din trecut fără a lua în calcul modificările altor indicatori economici. Astfel, o familie care alocă o parte semnificativă din venit pentru alimente, energie și transport va resimți scumpirile mult mai dureros decât o gospodărie cu venituri mari și o structură de consum diferită.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de tensiune pe piețele din România, unde Bursa de Valori a înregistrat scăderi, iar randamentul obligațiunilor pe 10 ani a atins maximul ultimului an. Aceste fluctuații de piață și incertitudinea macroeconomică pot accentua sentimentul de nesiguranță financiară în rândul populației, influențând comportamentul de consum și deciziile de economisire.
Pentru o evaluare mai corectă a situației proprii, analiza recomandă monitorizarea cheltuielilor pe categorii timp de două-trei luni. Această metodă permite identificarea creșterilor reale și separarea percepției psihologice de evoluția efectivă a costurilor. Bogdan Stoian concluzionează că înțelegerea a ceea ce vine din coșul propriu de consum și a ceea ce este amplificat de creier este esențială pentru luarea unor decizii financiare raționale.