Analiza realizată de Citi Research arată că România urmează să traverseze o perioadă de ajustare economică marcată de o scădere a activității și de presiuni inflaționiste. Economiștii Ilker Domac și Gultekin Isiklar estimează că PIB-ul României va înregistra o scădere de 0,9% în anul 2026. În același timp, prognoza pentru inflația de la finalul anului a fost majorată la 6,7%, ceea ce reprezintă o creștere de 0,7 puncte procentuale față de estimările anterioare furnizate de instituție.
Această scădere a economiei din 2026 este influențată direct de evoluția din perioada precedentă. În ultimul trimestru al anului 2025, economia s-a contractat cu 1,9% față de trimestrul anterior, iar în prima jumătate a acestui an activitatea a stagnat. Citi menționează că acest punct de plecare reduce automat creșterea din 2026 cu aproximativ 1,2 puncte procentuale, constituind cel mai slab start de an din perioada care începe cu anul 2012.
Din punct de vedere al consumului, gospodăriile românești au început să reducă cheltuielile pentru bunuri care pot fi amânate, precum electronicele sau electrocasnicele. În schimb, sectoarele alimentare și serviciile medicale au demonstrat o rezistență mai mare în fața scăderii puterii de cumpărare. Raportul, intitulat „Economic Adjustment amid Political Uncertainty”, subliniază că economia se află într-o fază de contracție ciclică, evidențiată de abaterea negativă a PIB-ului față de nivelul său potențial.
Deși o economie care se contractă ar trebui să elibereze presiunea asupra prețurilor, inflația în România nu scade. Rata anuală a urcat de la 6,17% în august la 6,61% în septembrie, iar dinamica ajustată sezonier a accelerat de la 3,1% la 4,1%. Această evoluție nu este cauzată de creșterea salariilor, deoarece costul unitar al muncii a încetinit semnificativ, ci este alimentată de prețul energiei și de modul în care firmele stabilesc prețurile.
Expunerea României la scumpirea petrolului Brent și la fluctuațiile cursului euro/leu reprezintă riscuri majore pentru stabilitatea prețurilor. Combustibilii au o pondere mare în coșul de consum, iar costurile energetice se transmit atât direct la pompă, cât și indirect prin costurile de producție și distribuție, afectând în special alimentele. Pe lângă aceste probleme, raportul semnalează un deficit de cont curent în adâncire și finanțe publice fragile, în condiții de incertitudine politică.
În contextul acestor date, deciziile BNR devin critice pentru echilibrul macroeconomic. Deși o economie în scădere ar putea justifica o relaxare a politicii monetare prin scăderea dobânzilor, accelerarea inflației impune prudență din partea băncii centrale. Această situație forțează gospodăriile să gestioneze simultan efectele recesiunii și costurile ridicate ale inflației care nu oferă semne de încetinire.