Consiliul Fiscal estimează că România are potențialul de a finaliza anul 2026 cu un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB. Totuși, instituția subliniază că atingerea acestui obiectiv depinde în mod critic de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de încasarea efectivă a banilor prevăzuți în buget. Principalele incertitudini vizează cererile de plată din cadrul PNRR, întârzierile rambursărilor de la Comisia Europeană și presiunile constante asupra nivelului cheltuielilor publice.
Analiza efectuată în contextul primei rectificări bugetare arată că execuția financiară a fost afectată de criza politică și de dificultățile de finanțare ale statului. Rectificarea a fost considerată necesară pentru actualizarea veniturilor și cheltuielilor în funcție de încasările reale și pentru asigurarea fondurilor necesare unor obligații urgente. Instituția menționează că instabilitatea politică a îngreunat emiterea de obligațiuni ale statului, complicând astfel asigurarea lichidităților necesare pentru refinanțarea datoriei publice.
În ceea ce privește evoluția deficitului, Consiliul Fiscal notează că deficitul cash de la nouă luni, de 3,8% din PIB, este mai mic decât cel de 5,35% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, această scădere trebuie privită cu precauție, având în vedere posibilele întârzieri la plata unor facturi. Printre obligațiile care exercită presiune pe buget se numără facturile programului Anghel Saligny, rambursările de TVA, necesarul suplimentar al unor ministere și drepturile câștigate de magistrați în instanță.
Riscul major pentru bugetul din 2026 este reprezentat de absorbția fondurilor europene, bugetul fiind construit pe ipoteza atragerii a aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR. Din această sumă, 6,5 miliarde de euro sunt granturi, iar 1,5 miliarde de euro reprezintă împrumuturi. Încasarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este vitală atât pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate, cât și pentru respectarea țintei de deficit, fiind necesară o corelare strictă între creditele bugetare și tranșele de plată.
Pentru consolidarea fiscală, Consiliul Fiscal insistă pe combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale pentru a crește veniturile bugetare. În paralel, cheltuielile publice, inclusiv cele cu bunuri și servicii, trebuie controlate strict, având în vedere că nivelul acestora a fost revizuit în sus la rectificare. Instituția recomandă o planificare atentă pentru bugetul din 2027, vizând cheltuielile permanente precum salariile, asistența socială, dobânzile și angajamentele pentru apărare prin instrumentul SAFE.
Evoluția deficitului bugetar este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona plăți masive, precum cele de aproximativ două miliarde de euro datorate magistraților. Deși ajustarea deficitului din 2025 și 2026 a ajutat la evitarea unei retrogradări a ratingului suveran, Consiliul Fiscal avertizează că blocarea procesului de consolidare fiscală ar putea readuce acest risc în prim-plan pentru economia românească.