România a înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitatea și gazele naturale livrate gospodăriilor din Uniunea Europeană în prima jumătate a anului curent. Conform datelor publicate de Eurostat, deși prețurile medii la nivelul întregului bloc european au cunoscut o scădere, indicatorii pentru România au evidențiat o tendință opusă, marcând avansuri majore în comparație cu restul statelor membre.
În ceea ce privește sectorul electricității, prețul mediu în UE a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro pe kilowatt-oră (kWh). Totuși, în România, prețurile la electricitate exprimate în moneda națională au crescut cu 51,6% comparativ cu prima jumătate a anului 2025. Această evoluție este mult peste creșterile din Irlanda, de 19,8%, sau Finlanda, de 18,4%, în timp ce țări precum Danemarca au înregistrat scăderi de 31,7%.
Situația este similară și pentru segmentul gazelor naturale, unde prețurile medii europene au scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului 2025. România s-a situat în topul creșterilor, înregistrând un avans de 9,3%, fiind urmată de Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%. În contrast, Bulgaria a înregistrat o scădere a prețurilor la gaze de 14,5%, fiind unul dintre cele mai mari reculuri din Uniunea Europeană.
Analiza indicatorilor exprimați în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) relevă faptul că prețurile la electricitate sunt cele mai mari pentru gospodăriile din România, cu un nivel de 46,9 per 100 kWh. Această cifră depășește valorile din Polonia, de 41,1, și Cehia, de 34,3. Cele mai mici costuri în acest format au fost observate în Malta, cu un indicator de 13,8, și în Ungaria, cu 14,7.
Pe piața spot de la Bursa Română de Mărfuri (BRM), prețul gazului a atins niveluri record, apropiindu-se de pragul de 500 de lei/MWh. Această explozie a prețurilor este alimentată de scăderea nivelului de umplere a depozitelor din UE și de finalizarea sezonului de injecție pe 1 noiembrie. Companiile accelerează achizițiile pentru a asigura rezervele de iarnă, ceea ce menține presiunea pe piața de tranzacționare.
În prezent, România dispune de 29,8 TWh de gaze înmagazinate, ceea ce reprezintă 88% din capacitatea totală de depozitare. Această valoare este cu 10 puncte procentuale sub nivelul înregistrat la aceeași dată a anului trecut, când depozitele erau pline la 98%, cu un volum de 33,2 TWh. La nivel european, depozitele au un nivel de umplere de 74,9%, fiind cu aproape 100 TWh sub nivelul anului precedent.