România s-a situat în vârful clasamentului european al creșterilor de preț la resursele energetice în primul semestru al acestui an. Conform datelor furnizate de Eurostat, țara a înregistrat cele mai mari avansuri la capitolul electricitate și gaze naturale în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene. Această evoluție a marcat o tendință contrară scăderii medii a prețurilor observate la nivelul întregului bloc european în perioada analizată.
În ceea ce privește sectorul electricității, prețurile exprimate în moneda națională au crescut în România cu 51,6%, depășind semnificativ alte țări. Irlanda a înregistrat o creștere de 19,8%, iar Finlanda un avans de 18,4%, în timp ce Danemarca și Luxemburg au raportat scăderi de respectiv 31,7% și 24,1%. La nivelul întregii UE, prețul mediu pentru electricitatea livrată gospodăriilor a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro pe kilowatt-oră (kWh), de la 0,29 euro per kWh în a doua jumătate a anului trecut.
Analiza prețurilor exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) arată că România are cele mai mari costuri pentru gospodării, cu un nivel de 46,9 per 100 kWh. Pe urme îi vin Polonia, cu 41,1, și Cehia, cu 34,3, în timp ce cele mai mici valori au fost înregistrate în Malta, Ungaria și Luxemburg. În rândul consumatorilor casnici, prețurile la electricitate variază extrem de mult, de la 0,11 euro per kWh în Ungaria până la 0,39 euro per kWh în Irlanda.
Situația este similară și în segmentul gazelor naturale, unde România a raportat cea mai mare creștere de 9,3%. Croația și Slovacia au înregistrat, la rândul lor, avansuri de 8,9% și 6,6%, în timp ce Bulgaria, Grecia și Spania au observat scăderi de 14,5%, 11,3% și 10%. Media europeană pentru gaze a scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului trecut, ajungând la un preț de 0,11 euro pe kilowatt-oră (kWh), cu variații de la 0,03 euro în Ungaria la 0,22 euro în Suedia.
Evoluția prețurilor la energie reflectă dinamica piețelor de aprovizionare și impactul reglementărilor locale asupra costurilor finale pentru consumatori. În timp ce prețul mediu european pentru gaze a scăzut cu 3,5% față de primul semestru al anului trecut, România a rămas într-o poziție de vulnerabilitate economică. Diferențele mari de preț între statele membre, de la 0,03 euro în Ungaria la 0,22 euro în Suedia pentru gaze, subliniază disparitățile structurale din piața de energie.
Aceste fluctuații ale costurilor energetice apar într-un context în care autoritățile aplică diverse măsuri pentru gestionarea prețurilor la combustibili. În perioada recentă, s-a discutat despre prelungirea măsurilor pentru limitarea majorărilor la prețul motorinei și despre plafonarea adaosului comercial la carburanți. Aceste intervenții guvernamentale vizează menținerea stabilității prețurilor la nivelul consumatorilor finali în fața volatilității pieței de energie.