Veniturile colectate din taxele aplicate jocurilor de noroc au înregistrat un nivel mult inferior prognozei stabilite de stat pentru anul 2026. Ministerul Finanțelor a evidențiat această discrepanță de 750 de milioane de lei în cadrul proiectului primei rectificări bugetare, document publicat joi. Diferența apare deoarece estimările utilizate la elaborarea bugetului pentru anul 2026 nu s-au confirmat în realitate, afectând planificarea resurselor financiare ale statului.
O cauză majoră a acestui declin este implementarea Ordonanței de urgență nr. 7/2026, adoptată în luna februarie. Această legislație a schimbat regimul de funcționare, impunând operatorilor obligația de a obține autorizații locale pentru activitățile desfășurate în spații fizice, pe lângă licențele eliberate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Astfel, consiliile locale au primit puterea de a decide dacă permit, impun condiții sau interzic jocurile de noroc pe teritoriul localităților.
Procesul de autorizare locală a fost încetinit de faptul că majoritatea administrațiilor nu au adoptat încă regulile necesare. Din aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale din România, doar 90 au stabilit regulamentări în acest domeniu, dintre acestea 35 au interzis activitatea și 55 au permis-o. Această lipsă de reglementare la nivel local a dus la o scădere a sumelor colectate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine, care au coborât de la 485 de milioane de lei în perioada februarie-mai 2025 la 300 de milioane de lei în aceeași perioadă a anului 2026.
Situația parcului de aparate de joc reflectă, de asemenea, o scădere a activității. Din totalul de 61.721 de mijloace de joc înregistrate în evidențele ONJN, doar 22.412 sunt în exploatare, ceea ce înseamnă că doar aproximativ unul din trei aparate este utilizat de operatori. În registrul public consultat la 30 octombrie 2026, se evidențiază faptul că 19.297 de aparate de tip slot-machine sunt în funcțiune, restul fiind scoase din uz, restituite proprietarilor, vândute sau casate.
Ministerul Finanțelor a inclus această scădere într-o rectificare bugetară mai amplă, care vizează și alte categorii de venituri. Deficitul este de 3,68 miliarde de lei la accize și de 1,87 miliarde de lei la veniturile nefiscale, în timp ce de la Uniunea Europeană se estimează un minus de 4,58 miliarde de lei. Totuși, veniturile din TVA, impozitul pe venit și impozitul pe profit au depășit estimările, compensând parțial pierderile, însă estimarea totală a veniturilor a fost redusă cu 4,7 miliarde de lei.
În contextul acestor ajustări, deficitul bugetar estimat a ajuns la 130,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă echivalentul a 6,2% din PIB. Această rectificare reflectă o perioadă de ajustări ale prognozelor macroeconomice, în care veniturile fiscale și cele din fondurile europene nu au atins țintele inițiale, forțând autoritățile să revizuiască echilibrul dintre cheltuieli și încasări pentru restul anului fiscal.