Consumul de energie electrică din România a înregistrat o scădere a dinamicii în primele opt luni ale anului 2026, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. În perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 august 2026, consumul final de energie electrică a ajuns la 32,023 miliarde kWh, ceea ce reprezintă o diminuare de 4% față de aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție indică o presiune mai mică pe rețelele de distribuție în raport cu anul precedent.
Scăderea a fost mult mai pronunțată în segmentul populației, unde consumul de energie electrică a scăzut cu 11,3%. Această cifră este de aproape trei ori mai mare decât media națională a reducerii consumului total. O scădere și mai drastică a fost observată la nivelul iluminatului public, care a înregistrat un recul de 14,2%. În contrast, consumul final de energie electrică în cadrul economiei a cunoscut o scădere mult mai moderată, de doar 1,6%.
În ceea ce privește partea de producție, România a înregistrat o creștere a volumului total de energie electrică produs, atingând 34,342 miliarde kWh. Această valoare este cu 1,022 miliarde kWh mai mare decât cea raportată în primele opt luni ale anului 2025. Totuși, structura producției a fost marcată de variații majore între sursele utilizate. În timp ce producția termocentralelor a scăzut cu 5,1%, ajungând la 10,338 miliarde kWh, hidrocentralele au înregistrat o creștere de 13,5%, producând 9,174 miliarde kWh.
Sectorul energiei regenerabile a oferit contribuții semnificative la nivelul producției totale de energie. Instalațiile fotovoltaice, incluzând și cele ale prosumatorilor, au produs 5,168 miliarde kWh, un avans de 1,674 miliarde kWh față de perioada similară din 2025. De asemenea, producția centralelor eoliene a crescut, ajungând la 4,103 miliarde kWh, ceea ce reprezintă un plus de 338,2 milioane kWh față de anul trecut. În schimb, centralele nuclearoelectrice au raportat o scădere de 21,5%, producând 5,558 miliarde kWh.
Comerțul cu energia electrică a arătat un dezechilibru între fluxurile de export și cele de import. Exporturile au ajuns la 10,514 miliarde kWh, cu o creștere de 1,161 miliarde kWh față de 2025, în timp ce importurile au scăzut cu 800,4 milioane kWh, ajungând la 11,823 miliarde kWh. România a continuat să fie un importator net de energie, cu o diferență de aproximativ 1,309 miliarde kWh între cele două categorii. Resursele totale de energie electrică au ajuns la 46,164 miliarde kWh.
Evoluția indicatorilor de energie primară arată o tendință de scădere a resurselor disponibile. Conform datelor furnizate de INS, resursele totale de energie primară au scăzut cu 6,3%, ajungând la 20,938 milioane tone echivalent petrol. În acest context, producția internă de energie primară a suferit o reducere de 4,2%, în timp ce importurile de resurse primare au scăzut cu 8,4% față de nivelurile înregistrate în perioada corespunzătoare anului anterior.