Petrișor Peiu a criticat dur gestionarea finanțelor publice de către Guvernul Bolojan, utilizând datele oficiale furnizate de Eurostat pentru a contesta comunicările oficiale. Senatorul susține că imaginea unei competențe administrative este falsă, argumentând că guvernarea actuală folosește metode de raportare care ascund realitatea economică. Conform afirmațiilor sale, există o discrepanță majoră între cifrele prezentate de autoritățile naționale și indicatorii raportați la nivel european pentru perioada de referință.
Discrepanța principală vizează indicatorul deficitului bugetar raportat la PIB. În timp ce guvernul comunică oficial un deficit de doar 2% din PIB pentru primele șase luni ale anului, adică aproximativ 41 de miliarde de lei, datele Eurostat indică o situație mult mai gravă. Conform sursei Eurostat, deficitul bugetar pentru aceeași perioadă a anului 2026 este de 3,7-3,8% din PIB, ceea ce reprezintă o sumă cuprinsă între 75 și 76 de miliarde de lei.
Petrișor Peiu explică această diferență de aproximativ 35 de miliarde de lei prin modul de calcul utilizat de autorități. Guvernul ar publica în mod deliberat doar datele de deficit „pe cash”, reprezentând diferența dintre cheltuielile efectuate și veniturile încasate la bugetul consolidat. În contrast, Eurostat utilizează deficitul ESA (European System of Accounts), care calculează diferența dintre angajamentele de cheltuieli ale Guvernului și veniturile încasate, oferind o imagine mai completă asupra obligațiilor financiare.
Analiza liderului senatorilor AUR indică faptul că guvernul a întârziat plata a 35 de miliarde de lei către furnizori sau instituții de stat, în baza unor contracte valabile. Această metodă de gestionare a plăților ar duce la o falsă impresie de reducere a deficitului. Pe baza acestor observații, Petrișor Peiu menționează că la finalul primului trimestru deficitul anualizat era de 7,4% din PIB, iar la finalul celui de-al doilea trimestru acesta a crescut la 7,8% din PIB.
Situația financiară este monitorizată atent, având în vedere că Eurostat ar putea indica un deficit bugetar de aproape 8% din PIB la finalul anului 2026, un nivel similar cu cel raportat în anul precedent. Această evoluție ar însemna că, în loc de o consolidare fiscală, România se confruntă cu o creștere a indicatorilor de deficit. Argumentele prezentate subliniază impactul diferențelor de raportare asupra percepției stabilității economice a țării.
Contextul politic actual este marcat de tensiuni între puterea legislativă și cea executivă, după ce Parlamentul a demis fostul premier. În acest cadru, discuțiile privind legalitatea deciziilor guvernamentale au fost ridicate în cadrul Curții Constituționale a României, în urma unor sesizări privind respectarea normelor constituționale după schimbarea guvernului.