Perspectivele economice ale României pentru perioada următoare sunt caracterizate de o prudență accentuată, fiind descrise drept rezervate sau chiar negative. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat în cadrul Forbes CEE Forum că aceste prognozi ar putea indica o situație de stagflație. Această evoluție intervine după ce economia a înregistrat rate modeste de creștere, de 0,9% în anul 2024 și de 0,7% în anul 2025, semnalând o perioadă de dificultate pentru mediul de afaceri.
Situația actuală este influențată de suprapunerea incertitudinilor internaționale cu cele provenite din contextul politic și guvernamental intern. Cosmin Marinescu a observat că scăderea consumului marchează o tranziție necesară către un nou model de creștere economică. Acest nou model nu trebuie să se mai bazeze pe deficite și consum, ci trebuie să permită investițiilor să preia rolul de motor principal al dezvoltării economice, într-un mod durabil și mai puternic decât în prezent.
În ceea ce privește inflația, aceasta a cunoscut o scădere recentă, de la 10,4% în luna iunie la 6,2% în luna august, prin reduceri de aproximativ 4 puncte procentuale. Totuși, prognozele indică faptul că inflația poate depăși nivelul de 6% la finalul acestui an, cu o revenire în intervalul țintei abia în ultimul trimestru din 2027. Pe partea bugetară, consolidarea trebuie să continue pentru a menține credibilitatea procesului de reducere a deficitului.
Problemele legate de datoria publică sunt semnificative, deoarece aceasta a depășit pragul de referință de 60% din PIB. Această evoluție a generat o creștere a cheltuielilor cu dobânzile, care sunt estimate la peste 3% din PIB pentru bugetul anului curent. Totodată, restrângerea deficitului balanței comerciale a avut loc mult mai lent decât se anticipa, fiind rezultatul unei corecții a cererii interne prin scăderea consumului, nu al unei creșteri a exporturilor sau a competitivității.
Pentru un viitor sustenabil, Cosmin Marinescu propune trei condiții esențiale: sustenabilitatea finanțelor publice, îmbunătățirea infrastructurii financiare și schimbarea modelului de competitivitate. România trebuie să treacă de la o competitivitate bazată pe costuri la una fondată pe calitate, inovare și tehnologie. De asemenea, este necesară capitalizarea companiilor și gestionarea responsabilă a fondurilor europene, pentru a asigura predictibilitatea necesară mediului de afaceri și pentru a evita scurtarea orizontului decizional.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este monitorizată constant de instituțiile de reglementare, în contextul unor schimbări structurale în economia europeană. În perioada actuală, deciziile privind reformele necesare și ritmul de creștere economică rămân puncte critice pentru stabilitatea financiară. Alegerea între ritmuri modeste de creștere și implementarea schimbărilor dificile va determina capacitatea economiei de a atinge o stabilitate pe termen lung.