România are nevoie de un parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară pentru a asigura sustenabilitatea financiară, a declarat Cosmin Marinescu. În cadrul evenimentului de lansare a celui de-al doilea studiu din proiectul Economic@BNR, acesta a subliniat necesitatea unei tranziții de la un model de creștere bazat pe acumularea de dezechilibre către unul susținut de investiții, inovare, competitivitate și productivitate. Această schimbare de paradigmă este esențială pentru a evita noi presiuni asupra bugetului de stat.
Cosmin Marinescu a trasat o imagine alarmantă asupra vitezei cu care se acumulează datoria publică în țară. Conform declarațiilor sale, ritmul de creștere a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. O problemă majoră este reprezentată de costul serviciului datoriei, deoarece cheltuielile cu dobânzile sunt estimate în bugetul actual la aproximativ 3% din PIB, o sumă care depășește chiar și deficitul la care țara își propune să ajungă.
Pentru a susține creșterea economică, consolidarea fiscală trebuie să fie însoțită de o îmbunătățire a calității cheltuielilor publice. Cosmin Marinescu a indicat faptul că investițiile și fondurile europene trebuie să devină motoare de dezvoltare, mai ales după doi ani consecutivi de dinamici subunitare. Pe lângă investiții, el a menționat că priorități ar trebui să fie reducerea gap-ului de TVA și asigurarea predictibilității cadrului fiscal, în paralel cu reforme în sănătate, educație și pensii.
Sectorul companiilor de stat și cel privat prezintă, de asemenea, deficite de disciplină care necesită intervenții. Cosmin Marinescu a cerut aplicarea guvernanței corporative conform standardelor internaționale și bunei practici OCDE pentru a reduce dependența companiilor de bugetul public. În sectorul privat, problemele structurale includ subcapitalizarea, arieratele și disciplina slabă a plăților, în condițiile în care companiile românești se confruntă cu costuri ridicate de finanțare.
Deși sectorul bancar dispune de indicatori solizi de lichiditate și solvabilitate, România înregistrează cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană. Un alt indicator critic este necesarul brut de finanțare al statului, care a depășit pragul de 10% din PIB. Deși rezervele internaționale și lichiditatea externă oferă o protecție, Cosmin Marinescu a precizat că aceste instrumente nu pot înlocui necesitatea de a corecta dezechilibrele structurale și de a respecta criteriile de convergență nominală.
Sustenabilitatea finanțelor publice rămâne strâns legată de parcursul european al României și de capacitatea de a integra viteza de convergență reală cu respectarea criteriilor nominale. Această provocare macroeconomică este vitală pentru stabilitatea pe termen lung a economiei naționale și pentru integrarea completă în cadrul economic al Uniunii Europene, într-un context în care indicatorii de datorie și costul finanțării statului continuă să evolueze.