O creștere a cheltuimentelor cu 6,61%, valoare egală cu rata anuală a inflației din septembrie, poate reduce cu aproximativ o treime suma disponibilă pentru economisire dacă veniturile rămân neschimbate. Această analiză a fost prezentată într-un comunicat de presă emis de MrFinance, subliniind impactul proporțional mai mare pe banii rămași la sfârșitul lunii. Simularea pornește de la un scenariu cu un venit lunar de 6.000 de lei și cheltuieli inițiale de 5.000 de lei.
În cadrul exemplului analizat, cheltuielile lunare cresc de la 5.000 de lei la 5.330,50 lei, ceea ce duce la o scădere a sumei pentru economisire de la 1.000 de lei la aproximativ 670 de lei. Deși cheltuielile au crescut cu doar 6,61%, reducerea capacității de economisire este de 33,05%. Dacă această situație persistă timp de 12 luni, suma economisită ar fi de 8.034 de lei, față de 12.000 de lei în bugetul inițial, reprezentând o pierdere de 3.966 de lei.
Impactul inflației variază în funcție de structura bugetului fiecărei gospodării, deoarece anumite categorii de costuri au crescut mult peste media națională. Datele INS publicate pe 13 octombrie indică o creștere de 39,46% pentru chirii, 37,61% pentru motorină și 28,42% pentru benzină. De asemenea, serviciile de apă, canalizare și salubritate au înregistrat o majorare de 14,11%. La nivel național, serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%.
Creșterea costurilor afectează și durata de acoperire a unei rezerve financiare existente. O rezervă de 30.000 de lei, care inițial acoperea șase luni de cheltuieli la un buget de 5.000 de lei, ar acoperi doar aproximativ 5,6 luni în noile condiții. Pentru a menține protecția de șase luni, rezerva ar trebui suplimentată până la 31.983 de lei. Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar MrFinance, recomandă un fond de urgență echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli actuale.
Inflația afectează și puterea de cumpărare a banilor deja economisiți, chiar dacă soldul rămâne neschimbat. La o creștere a prețurilor de 6,61%, o sumă de 30.000 de lei păstrată fără dobândă între septembrie 2025 și septembrie 2026 ar avea o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei. Aceasta înseamnă o pierdere reală de aproximativ 1.860 de lei, respectiv 6,2%. Evaluarea corectă a randamentului trebuie să compare câștigurile nete cu rata inflației.
Monitorizarea indicatorilor de preț este esențială pentru gestionarea bugetului personal într-un context economic volatil. În România, datele oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) servesc drept punct de referință pentru evaluarea evoluției costurilor de viață și a inflației. Acești indicatori permit consumatorilor și investitorilor să își ajusteze planurile financiare și să își recalculeze nevoile de rezervă în funcție de realitatea pieței de consum.