Numărul nașterilor în Uniunea Europeană a suferit o scădere cumulată de 30,2% în perioada dintre 1990 și 2024, conform datelor furnizate de Eurostat. În anul 1990, în comunitate s-au născut aproximativ 5,1 milioane de copii, în timp ce în anul 2024 cifra a scăzut la aproximativ 3,6 milioane de copii. Această tendință de declin demografic este marcată de o scădere a ratei totale a fertilității, care în 2024 a ajuns la un nivel de 1,34 copii pentru fiecare femeie.
Evoluția statistică indică faptul că declinul a fost mai accentuat în perioada 2022-2023, când numărul nașterilor a scăzut cu 5,1%, respectiv 5,4%. În anul 2024, diminuarea a continuat, deși într-un ritm mai lent, fiind vorba despre o scădere de 3,1%. În ultimele două decenii, fertilitatea europeană a rămas constant sub pragul de 2,1 copii pe femeie, valoare considerată necesară pentru asigurarea înlocuirii naturale a generațiilor în absența fluxurilor de migrație.
Analiza detaliată a celor 1.165 de regiuni europene evidențiază disparități semnificative, în timp ce 714 regiuni au depășit media UE, iar 439 s-au situat sub acest nivel. În România, două regiuni au reușit să înregistreze rate ale fertilității de cel puțin 1,75 copii pentru fiecare femeie. La nivel continental, cele mai înalte rate au fost înregistrate în teritoriile franceze Mayotte, cu 3,51 copii pe femeie, și Guyana Franceză, cu 3,10, în timp ce la polul opus, regiunea spaniolă La Palma a avut doar 0,76 copii pe femeie.
Vârsta mediană a femeilor la naștere a crescut în Uniunea Europeană de la 31 de ani în 2014 la 31,9 ani în 2024. Totuși, există variații regionale importante, deoarece cinci dintre cele 11 regiuni europene unde vârsta mediană la naștere era sub 27 de ani se aflau în România. În ceea ce privește cele mai mici valori din țară, acestea au fost înregistrate în județele Călărași, cu 25,7 ani, și Ialomița, cu 26 de ani. Factorii asociați amânării maternității includ prelungirea studiilor, incertitudinea profesională și costurile ridicate pentru locuințe.
Din punct de vedere demografic, Uniunea Europeană avea 450,6 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2025. În cursul anului 2024, numărul deceselor a depășit numărul nașterilor cu 1,3 milioane, însă această pierdere a fost compensată de migrația netă și de ajustările statistice. Vârsta mediană a populației europene a ajuns la 44,9 ani, o creștere față de 39,6 ani înregistrați în anul 2005. În România, contrastele sunt vizibile între județul Ilfov, care a crescut cu 44,6% între 2014 și 2025, și București, care a pierdut circa 156.000 de locuitori.
Fenomenul de scădere a fertilității și îmbătrânirea populației sunt procese care generează presiuni economice directe asupra structurilor statului. Conform instituției europene, aceste tendințe demografice afectează în mod direct funcționarea pieței muncii, sustenabilitatea sistemelor de pensii și capacitatea de răspuns a serviciilor medicale. Scăderea numărului de nașteri sub pragul de înlocuire naturală reprezintă o provocare structurală pentru stabilitatea economică a întregii regiuni europene pe termen lung.