Populația României cu domiciliu în țară a scăzut cu 0,5% în ultimul an, ajungând la un total de 21.557.600 de persoane la 1 iulie 2026. Conform datelor provizorii publicate de Institutul de Statistică, această cifră reprezintă o diminuare de 113.900 de locuitori față de perioada precedentă. Scăderea este comparabilă cu pierderea populației unui oraș mare de provincie într-un singur an, reflectând o tendință demografică persistentă în țară.
Analiza indicatorilor relevă o diferență semnificativă între populația cu domiciliul în România și populația rezidentă, care era de 19,04 milioane la 1 ianuarie 2026. Această discrepanță de aproximativ 2,5 milioane de persoane reprezintă, în principal, diaspora care figurează în statisticile oficiale fără a locui efectiv în țară. Scăderea numărului de locuitori este alimentată în principal de un spor natural negativ, deoarece în anul 2025 decesele au depășit nașterile cu 104.100 de persoane.
Structura pe generații indică o îmbătrânire profundă, cu 4,1 milioane de persoane de peste 65 de ani față de doar 2,94 milioane de copii sub 15 ani. Raportul actual este de 139 de vârstnici la fiecare 100 de copii, o evoluție față de raportul de 135 la 100 înregistrat anterior. Vârsta medie a populației a crescut la 43,4 ani, în timp ce vârsta mediană a ajuns la 44,5 ani, indicând faptul că jumătate dintre români au depășit această vârstă.
O componentă critică a piramidei demografice este reprezentată de generația născută între 1967 și 1971, care are acum vârste cuprinse între 55 și 59 de ani. Această grupă de 1,84 milioane de persoane urmează să intre în pensie în următorii 5-10 ani, generând presiune asupra sistemului de pensii. În același timp, se observă o scădere a numărului de copii de 0-4 ani, care sunt doar 838.600 de persoane, reprezentând doar 3,9% din populația totală.
Din punct de vedere al distribuției pe zone, populația urbană a scăzut cu 0,9%, ajungând la 11,88 milioane, în timp ce zona rurală a rămas stabilă, cu o scădere de doar 0,02%. Dezechilibrul de gen este vizibil la vârste avansate, unde femeile reprezintă 313.500 de persoane de peste 85 de ani, față de 151.500 de bărbați. Deși imigrația a înregistrat un sold pozitiv de 102.200 de persoane în 2025, aceasta nu poate compensa schimbarea structurii de vârstă.
Îmbătrânirea demografică aduce provocări economice majore, afectând atât creșterea economică, cât și puterea de cumpărare a cetățenilor. O populație cu un număr tot mai mic de lucrători poate încetini ritmul de dezvoltare dacă productivitatea nu crește suficient pentru a compensa lipsa forței de muncă. Totodată, presiunea pe sistemele de sănătate și pensii poate duce la creșterea contribuțiilor, ceea ce ar putea reduce veniturile nete ale angajaților.