Parlamentul României a respins, miercuri, 30 septembrie, Cabinetul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Guvernul, susținut de PNL, USR și UDMR, a obținut doar 182 de voturi pentru, în timp ce pentru învestire era necesară o majoritate de 233 de voturi. Rezultatul votului, care a înregistrat și 15 voturi împotrivă, marchează al doilea guvern respins în actuala criză politică, după căderea Guvernului Bolojan.
Această situație constituțională deschide posibilitatea ca președintele să ia în calcul dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate. Conform regulilor, președintele poate lua această decizie după ce două propuneri de guvern sunt respinse într-un interval de cel puțin 60 de zile. Totuși, procesul de dizolvare nu este automat, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la Cotroceni pentru consultări, urmând să vină cu o nouă propunere de prim-ministru.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că această perioadă de incertitudine va avea un impact direct asupra economiei și piețelor financiare. O eventuală perioadă de guvern interimar ar putea însemna lipsa unui buget adoptat la timp și o campanie electorală fără focus pe reducerea cheltuielilor. De asemenea, instabilitatea poate pune presiune pe cursul leului, în condițiile în care ieșirea investitorilor străini din titlurile de stat poate duce la un leu mai slab și la o inflație mai greu de controlat.
Evoluția dobânzilor este un alt factor critic, având în vedere că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a indicat în august că o reducere a dobânzii de politică monetară ar putea fi luată în calcul abia la începutul lui 2027. Această estimare a venit în contextul prognozelor BNR care anticipează o inflație de 6,1% la finalul lui 2026 și de 3,4% la finalul lui 2027. Orice lună de criză politică poate amâna momentul în care creditul devine mai ieftin pentru cetățeni.
Instabilitatea politică coincide cu o etapă critică pentru ratingul suveran al României, S&P Global Ratings urmând să publice o nouă evaluare pe 2 octombrie. În prezent, România deține calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, fiind pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. O eventuală retrogradare ar plasa țara în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Agenții precum Fitch și Moody's au menținut ratingul în vară, dar au păstrat și ele perspective negative.
Contextul actual este marcat de necesitatea consolidării fiscale pentru a menține încrederea investitorilor. Agențiile de rating urmăresc capacitatea statului de a reduce deficitul și de a asigura predictibilitatea regulilor economice. Moody's a avertizat anterior că mediul politic și procesul de elaborare a politicilor reprezintă presiuni negative, iar orice inversare a reformelor ar putea afecta direct calificativul de credit al României, afectând în final costul creditelor și al taxelor pentru populație.