Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), a avertizat că în perioada următoare ar putea avea loc modificări ale fiscalității aplicate veniturilor din investiții. Acesta anticipează o posibilă creștere a cotelor de impozitare către pragul de 16%, ca urmare a diferențelor actuale dintre diversele categorii de venituri. Analiza a fost prezentată în cadrul evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, unde s-au discutat direcțiile de schimbare fiscală.
Un aspect critic vizează regimul fiscal al câștigurilor de pe piața de capital, influențat de procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană. Dan Manolescu a explicat că, începând din 2026, impozitul pe vânzarea acțiunilor prin intermediari români va crește de la 1% la 3% pentru titlurile deținute peste un an și de la 3% la 6% pentru cele deținute sub un an. Ministerul Finanțelor ar putea opta fie pentru extinderea mecanismului asupra intermediarilor străini, fie pentru aplicarea cotei standard de 16%.
În ceea ce privește veniturile din dobânzi și chirii, președintele CCF a subliniat existența unor diferențieri semnificative de cote. În prezent, impozitul pe dobânzi este de 10%, în timp ce la veniturile din chirii cota efectivă este de 8%, calculată prin aplicarea impozitului de 10% asupra unei baze diminuate cu cheltuieli forfetare de 20%. Dan Manolescu consideră că autoritățile ar putea analiza o apropiere a acestor niveluri de impozitare de cota de 16% pentru a uniformiza regimul fiscal.
Dan Manolescu a criticat tratamentul fiscal aplicat dividendelor, susținând că antreprenorul român este sancționat dacă își riscă banii în propria afacere. În timp ce impozitul pe dividende este de 16%, dobânzile bancare sunt impozitate cu 10%, iar finanțarea statului nu atrage impozit. Președintele CCF a propus reducerea impozitului pe dividende la 10%, argumentând că o astfel de măsură ar putea stimula distribuirea profiturilor și ar putea genera venituri suplimentare la bugetul de stat.
Situația bugetară este marcată de o creștere de aproximativ 14% a veniturilor fiscale până în septembrie, însă cheltuielile publice exercită o presiune constantă asupra deficitului. Dan Manolescu a menționat că costurile cu dobânzile au fost de aproximativ 2,5% din PIB până în septembrie și ar putea depăși 3% din PIB până la finalul anului. Această dinamică, combinată cu creșterea cheltuielilor pentru apărare, face revenirea la un deficit de 3% din PIB o provocare majoră.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România arată o tensiune între creșterea încasărilor și ritmul accelerat al cheltuielilor publice. În contextul actual, gestionarea deficitului bugetar rămâne un punct critic pentru stabilitatea fiscală, în special în condițiile în care costul datoriei publice crește constant, limitând spațiul disponibil pentru alte investiții sau reduceri de taxe în sectoarele economice cheie.