Ministerul Finanțelor a publicat raportul privind execuția bugetului general consolidat pentru perioada iulie-septembrie 2026, evidențiind o scădere semnificativă a deficitului bugetar. În primele nouă luni ale anului, deficitul a coborât la 3,81% din PIB, de la nivelul de 5,31% din PIB înregistrat în perioada similară a anului 2025. Această evoluție indică o traiectorie de consolidare fiscală, raportul menționând că deficitul cumulativ a scăzut cu 24,17 miliarde de lei față de perioada echivalentă de anul trecut.
Investițiile publice au înregistrat o creștere marcată în trimestrul III, totalizând 47,81 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,33% din PIB. Această valoare este semnificativ mai mare decât cei 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) raportați în trimestrul III al anului 2025, înregistrând un avans de aproximativ 15,6 miliarde de lei. Din totalul investițiilor realizate în primele nouă luni, care au însumat 107,77 miliarde de lei, fondurile europene au finanțat circa două treimi, respectiv 65,6% din acest volum.
Veniturile bugetului general consolidat au cunoscut o creștere de 15,2% în perioada iulie-septembrie 2026, ajungând la 180,17 miliarde de lei. În acest interval, veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, atingând 92,31 miliarde de lei, un ritm de creștere de peste șase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcționare. Contribuția majoră a venit la capitolul TVA, care a încasat 44,14 miliarde de lei, o creștere de 8,65 miliarde de lei față de perioada precedentă, influențată de modificarea cotelor fiscale.
Pe partea de cheltuieli, volumul total a fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, o creștere de 15% față de aceeași perioadă a anului 2025. Avansul de 28,3 miliarde de lei este explicat integral de creșterea investițiilor, a costurilor cu dobânzile și a plăților pentru instrumentul SAFE. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 21,26 miliarde de lei în trimestrul respectiv, reprezentând o creștere de 44,5% față de trimestrul III al anului trecut, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate anterior.
Obiectivul de menținere a deficitului la 6,2% din PIB pentru anul 2026 rămâne sub monitorizare atentă, fiind condiționat de încasarea fondurilor din PNRR. Alexandru Nazare a declarat că ultimul trimestru este decisiv, subliniind că atingerea țintei depinde de validarea cererilor de plată nr.5 și nr.6 de către Comisia Europeană. Aceste sume, aferente investițiilor și reformelor, însumează un grant de 4,23 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1% din PIB, și rămân supuse unui risc de ajustare.
Consolidarea fiscală este un proces prin care autoritățile urmăresc reducerea raportului dintre cheltuielile publice și produsul intern brut pentru a asigura stabilitatea economică. În contextul actual, monitorizarea strictă a execuției bugetare și a ritmului de încasări din fondurile europene este esențială pentru respectarea limitelor de deficit impuse. Această strategie vizează echilibrarea bugetului național în condițiile unor cheltuieli crescute pentru dobânzi și investiții de capital.