Resursele totale de energie disponibile ale României au cunoscut o creștere de 1,9% în anul 2025 față de perioada precedentă, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Valoarea totală a resurselor a ajuns la 42,8 milioane de tone echivalent petrol (tep), ceea ce reprezintă un avans de 817.000 tep față de anul 2024. Această evoluție pozitivă a fost determinată în principal de creșterea volumelor de resurse aduse pe piață prin importuri.
Importurile de resurse energetice au înregistrat o majorare semnificativă de 10,6%, acționând ca principal motor de creștere pentru disponibilitatea energetică a țării. În mod specific, achizițiile externe de gaze naturale utilizabile au crescut cu 75%, în timp ce importurile de țiței au avansat cu 7,9%. Pe de altă parte, resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 7,5%, iar cele de țiței au înregistrat un avans de 4,5%, contribuind direct la nivelul total de resurse disponibile.
În contrast cu creșterea importurilor, producția internă de energie primară a scăzut cu 2,4%, situându-se la un nivel de 20,564 milioane tep în 2025. Această scădere de 506.000 tep față de anul anterior a fost cauzată de reducerea producției de țiței, de cărbune și de gaze naturale utilizabile. De asemenea, s-a consemnat o scădere a energiei electrice generate din surse regenerabile, ceea ce a influențat negativ indicatorul producției interne de energie primară.
Sectorul importurilor a arătat variații mixte, cu scăderi marcante la anumite categorii de produse. Resursele de cocs din import au scăzut drastic cu 71,6%, în timp ce produsele petroliere importate au înregistrat o diminuare de 9%. Totodată, importurile de cărbuni au scăzut cu 7,3%, iar la capitolul energie hidroelectrică, eoliană, solară fotovoltaică și căldură nucleară s-a observat o scădere de 2%. Importurile de cărbune și cocs au scăzut în total cu 54,2%.
Consumul final energetic la nivelul economiei a rămas relativ stabil, înregistrând o scădere minoră de 4.000 tep față de 2024. Totuși, dinamica a fost diferită pe segmente: consumul populației a crescut cu 6,5%, cel din transporturi cu 2,9%, iar în alte ramuri economice a fost o creștere de 8,1%. Cele mai mari scăderi de consum au fost observate în agricultura și silvicultură, cu 21,1%, și în industrie, cu 15,8%. Transporturile au reprezentat 35,5% din consumul final energetic.
Monitorizarea indicatorilor de energie primară și a balanței comerciale de resurse este esențială pentru evaluarea securității energetice naționale. În România, calculul disponibilității se bazează pe raportul dintre producția internă, importuri și stocurile existente, utilizând unitatea de măsură tonă echivalent petrol (tep) pentru a permite comparabilitatea diferitelor tipuri de combustibili și surse de energie.