România dispune de un spațiu de deficit bugetar de 51,7 miliarde de lei până la finalul anului 2026, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Această sumă reprezintă diferența dintre deficitul înregistrat în primele nouă luni și plafonul de 130,3 miliarde de lei stabilit în proiectul de buget. Această marjă nu reprezintă fonduri alocate sau cheltuieli obligatorii, ci posibilitatea de a înregistra un deficit suplimentar care va necesita finanțare prin împrumuturi sau alte surse de capital.
În primele nouă luni ale anului 2026, România a înregistrat un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu 3,81% din PIB. Guvernul a aprobat la 30 octombrie prima rectificare bugetară a anului, menținând ținta de deficit la nivelul de 6,2% din PIB, adică 130,3 miliarde de lei. Această decizie vine după o perioadă de instabilitate administrativă, în care executivul a funcționat cu atribuții limitate după demiterea Guvernului Bolojan în luna mai.
Administrarea finanțelor publice a fost marcată de întârzieri semnificative, bugetul de stat fiind promulgat abia pe 20 martie, la 79 de zile de la începutul anului. Aceasta constituie cea mai mare întârziere din ultimele două decenii. Ulterior, regimul interimar a împiedicat adoptarea unor rectificări bugetare, astfel încât prima ajustare a venit abia la finalul lunii octombrie, după luni întregi în care instituțiile nu au putut beneficia de o redistribuire a fondurilor.
Guvernul a precizat că noua rectificare nu majorează cheltuielile totale, ci direcționează fonduri către sănătate, pensii, dobânzi și plata arieratelor bugetelor locale. În acest proces, alte cheltuieli au fost diminuate, însă investițiile publice au fost menținute la un nivel de aproximativ 8% din PIB. Deși deficitul cash a scăzut cu 24,17 miliarde de lei față de perioada similară din 2025, presiunea asupra bugetului rămâne o temă de discuție.
Analiza financiară indică faptul că deficitul cash din primele nouă luni a scăzut de la 102,47 miliarde de lei la 78,3 miliarde de lei, de la o pondere de 5,31% la 3,81% din PIB. Totuși, deficitul ESA, calculat după metodologia europeană, este un indicator mai complet deoarece include și cheltuielile angajate. Datoriile acumulate în domenii precum sănătatea sau costurile pentru plafonarea prețurilor la energie pot influența realitatea financiară a statului.
Evaluarea finală a utilizării acestui spațiu fiscal depinde de evoluția deficitului ESA, care va clarifica dimensiunea reală a dezechilibrelor. În prezent, nu se poate determina exact cât din cele 51,7 miliarde de lei vor acoperi obligații vechi și cât va reprezenta cheltuieli noi. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru a înțelege dacă marja rămasă va fi utilizată pentru a plăti datorii acumulate anterior sau pentru finanțarea unor necesități curente.