Ministrul de Finanțe, Nazare, a avertizat că respectarea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB depinde direct de încasarea la timp a banilor din cadrul PNRR. Ultimul trimestru al anului este considerat o perioadă decisivă pentru menținerea angajamentelor bugetare, având în vedere necesitatea continuării plăților pentru investiții și proiecte finanțate din fonduri europene. Statul trebuie să gestioneze cu atenție fluxul de numerar pentru a asigura echilibrul necesar până la finalul anului.
Datele prezentate de ministru arată că deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, un nivel inferior raportat anterior. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 5,31% din PIB, ceea ce reprezintă o îmbunătățire a indicatorului. În valoare nominală, deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, fiind cu aproximativ 24 de miliarde de lei mai mic decât în primele nouă luni din 2025, conform cifrelor oficiale.
Evoluția veniturilor și cheltuielilor indică o direcție de gestionare a resurselor, cu veniturile bugetare în creștere de 11,9% în primele nouă luni. Acestea au avansat de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, care au crescut cu 5,5%. În același timp, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, o sumă cu peste 25 de miliarde de lei mai mare decât în perioada echivalentă din anul precedent, susținute în proporție de 70% din fonduri europene.
Încasarea fondurilor din PNRR este critică deoarece unele proiecte au fost deja plătite de stat, necesitând rambursarea sumelor de către Comisia Europeană. România a depus toate cele șase cereri de plată, ultima fiind transmisă la 30 septembrie 2026, iar cererile 5 și 6 sunt în evaluare. Până în prezent, țara a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR, ceea ce reprezintă aproximativ 66% din alocarea totală prevăzută în program.
Presiunea asupra bugetului rămâne ridicată din cauza mai multor categorii de cheltuieli care trebuie gestionate în ultimele luni ale anului. Printre acestea se numără investițiile publice, dobânzile aferente datoriei de stat, cheltuielile pentru sănătate și obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie. În mod obișnuit, ultimul trimestru concentrează între 15% și 20% din volumul anual al plăților publice, ceea ce impune un control strict asupra ritmului de încasare.
Obiectivul de deficit de 6,2% din PIB a fost integrat încă de la prima rectificare bugetară a anului în proiectul Ministerului Finanțelor. Menținerea acestui prag este esențială pentru stabilitatea fiscală, în condițiile în care execuția bugetară trebuie să echilibreze creșterea investițiilor cu veniturile colectate de stat. Gestionarea eficientă a fluxului de numerar din fondurile europene rămâne pilonul central pentru atingerea acestui target fiscal.