Datoria publică a României a ajuns la un nivel de 60,4% din PIB la finalul lunii iulie 2026, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma totală a obligațiilor de plată, calculată conform metodologiei europene, a fost de circa 1.205 miliarde lei. Această valoare reprezintă o creștere de 68 miliarde lei față de suma de 1.137 miliarde lei care era consemnată la finalul anului precedent.
Calculul raportării de 60,4% a fost realizat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre. Conform comunicatului INS nr.223 din 7 septembrie 2026, PIB-ul cumulat pentru perioada T3 2025 – T2 2026 a fost de 1.994.050,6 milioane lei. Deoarece raportarea s-a făcut pe baza datelor operative, procentajul de pe iulie va necesita o revizuire după ce rezultatul economic pe T3 2026 va înlocui datele din T3 2025.
Depășirea pragului de 60% are implicații legale directe conform art. 6 din Legea 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare. Această situație ar putea impune adoptarea unui program de reducere a datoriei publice cu 5 puncte procentuale anual, conform prevederilor din art. 10 și art. 13. România a confirmat astfel depășirea limitei care impune blocarea majorărilor de cheltuieli permanente, precum pensiile și salariile bugetarilor, necesitând o reducerea semnificativă a deficitului bugetar.
Costul serviciului datoriei este în creștere, ajungând la 2,96% din PIB în 2026, ceea ce înseamnă 60,8 miliarde lei plătiți pentru dobânzi. În 2025, sumele achitate în contul dobânzilor au reprezentat 2,6% din PIB, față de 2,1% din PIB în anul anterior. Creșterea acestor costuri este influențată de nivelul dobânzilor, care au fost la peste 7,5%, și de necesitatea de a înlocui datoriile contractate la dobânzi mici în perioada de pandemie.
În ceea ce privește structura pe termene de plată, s-a observat o scădere a sumelor aferente datoriei pe termen scurt, de la circa 79 milioane lei la finele lui 2025, la 60,5 milioane lei. Această diferență a fost transferată către datoria pe termen lung, care a crescut cu circa 86 miliarde lei și a ajuns la 1.144 miliarde lei. Această sumă reprezintă acum 95% din datoria totală a statului român.
Monitorizarea indicatorilor de datorie și deficit este esențială pentru stabilitatea fiscală, având în vedere criteriile de aderare la zona euro. Depășirea pragului de 60% din PIB reprezintă unul dintre obstacolele majore în procesul de aderare, alături de necesitatea reducerii inflației și a deficitului bugetar pentru a respecta normele europene de stabilitate financiară.