Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, ajungând la 60,1% la finalul primului trimestru din 2026, conform datelor Eurostat prezentate de Adrian Negrescu. Estimările Ministerului Finanțelor indică o tendință de creștere continuă a acestui indicator în perioada următoare. Proiecțiile arată că nivelul datoriei va ajunge la 61,8% din PIB în 2026, ulterior crescând la 63,3% în 2027 și la 63,9% în anul 2028.
Pe termen lung, situația financiară a țării ar putea deteriora și mai mult, cu o prognoză care indică o datorie publică de aproximativ 90% din PIB în anul 2036. Adrian Negrescu subliniază că această problemă nu poate fi amânată, descriind datoria ca pe o povară pentru deceniile următoare. Economistul avertizează că reducerea deficitului bugetar nu garantează automat scăderea datoriei, deoarece cheltuielile care depășesc veniturile trebuie în continuare finanțate prin noi împrumuturi.
Costul serviciului datoriei reprezintă o presiune directă asupra bugetului de stat, cu dobânzi care ar putea atinge 2,8-3% din PIB în acest an. În același timp, statul se împrumută la costuri ridicate, randamentul obligațiunilor pe zece ani fiind indicat la aproximativ 7,5% pe an. Adrian Negrescu menționează că aceste sume sunt direcționate către plata datoriei înainte ca resursele să poată fi folosite pentru priorități precum spitalele, școlile sau drumurile.
Un alt risc major este identificat în procesul de refinanțare a împrumuturilor vechi, contractate în perioade cu dobânzi mai mici. Pe măsură ce aceste titluri ajung la scadență, statul trebuie să le înlocuiască cu noi împrumuturi la ratele actuale, mult mai mari. Acest mecanism crește costul datoriei chiar dacă nu se mai contractează niciun împrumut suplimentar. Adrian Negrescu avertizează că pierderea încrederii investitorilor ar putea face finanțarea atât de scumpă încât statul nu ar mai putea plăti salariile sau pensiile.
Pentru a gestiona această situație, economistul propune controlul cheltuielilor, menționând măsuri precum creșterea vârstei de pensionare sau înghețarea salariilor din sectorul public. O altă variantă ar putea fi vânzarea de pachete de acțiuni deținute de stat la companii listate la bursă pentru reducerea directă a datoriei. Adrian Negrescu insistă pe necesitatea unei limite clare a cheltuielilor publice, fixată prin lege, care să fie respectată indiferent de schimbările politice de la guvern.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici precum raportul dintre datoria publică și PIB este esențială pentru stabilitatea financiară a statelor membre ale Uniunii Europene. În cadrul zonei euro și al parteneriatelor europene, menținerea acestor indicatori sub anumite limite este un element de bază pentru gestionarea riscurilor de credit și pentru menținerea accesului la piețele de capital la costuri sustenabile.
Adrian Negrescu avertizează că România trebuie să aleagă între o reducere planificată a cheltuielilor sau o intervenție brutală impusă de piețe. „Doar că nu mai avem timp. Datoria a trecut de 60% din PIB, dobânzile cresc, iar cei care ne împrumută urmăresc fiecare decizie de la București”, a declarat economistul.