Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) va comunica vineri, 2 octombrie, după închiderea piețelor, decizia privind ratingul suveran al României. În acest moment, țara se află la limita inferioară a categoriei investment grade, având calificativul BBB-, ultima treaptă care permite investițiile recomandate. O eventuală decizie de retrogradare ar plasa România în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”, într-un context marcat de instabilitate politică și de funcționarea unui guvern interimar.
O eventuală pierdere a statutului de investment grade ar putea avea consecințe economice majore, restrângând baza de investitori eligibili pentru titlurile de stat românești. Această evoluție ar pune presiune pe dobânzile la care statul se împrumută, generând efecte în lanț asupra companiilor și a populației. În prezent, și celelalte două mari agenții de rating, Fitch și Moody’s, mențin România la nivelul actual, însă situația rămâne critică pentru stabilitatea financiară a țării.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România deține argumente solide pentru menținerea ratingului, bazate pe reducerea deficitului bugetar. Acesta a menționat că deficitul de cash de 6,2% din PIB și cel ESA de 6% din PIB, estimate pentru acest an, sunt ținte realizabile. Deși a recunoscut că incertitudinea politică „atârnă destul de greu”, Alexandru Nazare a subliniat că execuția bugetară și respectarea țintelor asumate reprezintă piloni de stabilitate în discuțiile cu S&P.
Din perspectiva autorităților, execuția bugetară oferă motive de încredere, fiind raportate creșteri ale investițiilor cu 25 de miliarde de lei. Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat că deficitul bugetar a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, față de perioada similară din anul precedent. Pentru a menține stabilitatea, autoritățile subliniază necesitatea reformelor, a eficientizării administrației și a restructurării companiilor de stat pentru a continua ajustarea fiscală.
Analistul Christian Năsulea a avertizat că S&P acordă o pondere semnificativă riscului politic în evaluările sale. O schimbare a direcției fiscale sau o creștere a cheltuielilor publice fără acoperere ar putea afecta rapid calificativul. În prezent, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat la aproximativ 7,6%, reflectând incertitudinea pieței. O retrogradare ar putea obliga fondurile cu mandate stricte de investment grade să își reevalueze expunerea pe instrumentele financiare românești.
Evaluarea ratingului suveran de către agenții internaționale precum S&P, Moody’s sau Fitch este un proces periodic care determină accesul unui stat la capitalul global. Aceste decizii sunt esențiale pentru gestionarea datoriei publice și pentru stabilitatea costurilor de finanțare ale statului. În România, acest proces este influențat direct de indicatorii de consolidare fiscală și de capacitatea guvernului de a adopta un buget credibil pentru perioadele viitoare.