Datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie arată că deficitul bugetar al României a crescut la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026. Această cifră reprezintă o creștere de 3,7% față de nivelul de 5,5% raportat în primul trimestru al aceluiași an. România a înregistrat astfel cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în această perioadă, fiind urmată de Ungaria, cu 7,2% din PIB, și de Polonia, cu 5,9%.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a explicat că volatilitatea trimestrială este un fenomen comun pentru toate țările și că datele reflectă deficitul raportat la PIB-ul acelei perioade specifice. Conform analizei sale, nivelul de 5,5% din primul trimestru a fost influențat de amânarea unor cheltuieli și de lipsa bugetului aprobat. În trimestrul al doilea, deficitul a ajuns la 9,2%, însă Valentin Lazea a menționat că urmează să vedem rezultatele trimestrului trei și că Ministerul de Finanțe va oferi explicații oficiale.
Pentru a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030, Valentin Lazea a propus implementarea unui pact între toate forțele politice. Acest acord ar trebui să includă corelarea salariilor și pensiilor cu evoluția PIB-ului nominal pe parcursul următorilor 4 ani. Scopul acestui pact este de a scoate aceste decizii economice din jocul politic și de a oferi predictibilitate măsurilor fiscale, crescând astfel credibilitatea României în fața investitorilor externi.
O altă componentă esențială pentru stabilizarea bugetului este îmbunătățirea colectării taxelor, inclusiv a TVA și a impozitului pe profit. Valentin Lazea a subliniat că România pierde 3% din PIB din cauza neîncasării TVA și încă 1% din PIB prin necolectarea impozitului pe profit. El a susținut necesitatea unei reforme a ANAF și a combaterii evaziunii fiscale, menționând că aceste venituri nu pot fi bugetate exante, ceea ce complică gestionarea fiscalității.
Aceste cifre de deficit apar într-un context în care România se confruntă cu o datorie publică ridicată și o economie în scădere. În ciuda afirmațiilor fostului premier Ilie Bolojan, care a susținut că măsurile luate au pus țara pe o cale de redresare, România menține cel mai mare deficit și cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Ilie Bolojan a justificat anterior creșterea TVA ca pe o necesitate urgentă pentru aducerea de fonduri la buget.
Situația financiară a statului este marcată de presiuni constante asupra bugetului, în condițiile în care datoria publică necesită gestionare atentă pentru a evita dependența de împrumuturi. În prezent, indicatorii macroeconomici relevă o discrepanță între prognozele politice și realitatea datelor statistice europene, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea fiscală pe termen lung a țării în cadrul Uniunii Europene.