Deficitul bugetar al României a înregistrat o creștere semnificativă în trimestrul al doilea din 2026, ajungând la 9,2% din PIB după ajustarea sezonieră. Conform datelor publicate de Eurostat miercuri, 21 octombrie, această valoare reprezintă o majorare de 3,7 puncte procentuale față de nivelul de 5,5% raportat în primul trimestru al aceluiași an. Această evoluție indică o deteriorare a soldului bugetar ajustat sezonier în raport cu primele luni ale anului.
Nivelul de 9,2% din PIB înregistrat de România este cel mai mare din Uniunea Europeană pentru acest trimestru, depășind cu 2 puncte procentuale deficitul Ungariei, care a înregistrat 7,2%. România se distanțează de restul participanților la acest indicator, Polonia având 5,9%, Belgia și Bulgaria câte 5,3%, iar Franța 5,1%. Media Uniunii Europene a fost de 3,5% din PIB, în timp ce în zona euro deficitul a fost de 3,3% din PIB.
Deși cifra de 9,2% este îngrijorătoare, aceasta nu înseamnă automat depășirea țintei anuale de aproximativ 6% din PIB stabilită pentru sfârșitul exercițiului bugetar. Cifra publicată de Eurostat se referă strict la trimestrul al doilea, raportat la PIB-ul trimestrial și ajustat sezonier, neincludând deficitul cumulat din primele șase luni. Există o diferență metodologică între datele Eurostat, bazate pe contabilitatea de angajamente, și execuția cash raportată de Ministerul Finanțelor.
Analizând execuția bugetară în sistem cash, datele Ministerului Finanțelor arată o tendință diferită de cea raportată de Eurostat. După primele nouă luni ale anului 2026, deficitul cash a ajuns la 78,52 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,82% din PIB. Această valoare este mai mică decât cea de 102,47 miliarde de lei și 5,35% din PIB înregistrată în perioada similară din 2025, indicând o reducere a deficitului cash.
Contextul economic în care se desfășoară consolidarea bugetară este unul dificil, marcat de o economie care a stagnat în trimestrul al doilea din 2026. Conform datelor INS, PIB-ul s-a contractat cu 0,6% în primul semestru comparativ cu perioada similară din 2025. Scăderea consumului a fost alimentată de scăderea puterii de cumpărare, salariul mediu real fiind cu 6,9% mai mic în mai 2026 față de anul precedent.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este influențată de presiunea inflației care afectează atât salariații, cât și pensionarii. În trimestrul al doilea din 2026, indicele pensiei medii reale a fost de 98,1% față de trimestrul precedent, ceea ce indică o scădere a puterii de cumpărare cu aproximativ 1,9%. Pe piața muncii, numărul de salariați a scăzut cu peste 64.000 în iunie 2026 față de iunie 2025, în timp ce insolvențele au crescut.