Situația inflației în regiune evidențiază un contrast puternic între Ungaria și România. În luna septembrie, rata inflației anuale în Ungaria a ajuns la 1,6%, în timp ce în România aceasta a fost de 6,6%. Această evoluție este semnificativă, având în vedere că, în perioada 2022–2023, Ungaria înregistra cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu valori de aproape 26%.
Evoluția de la Budapesta a fost marcată de o perioadă de instabilitate cauzată de cheltuieli electorale, deficite și deprecierea forintului, care a afectat costul importurilor de energie. Măsurile inițiale de combatere a inflației, precum înghețarea prețurilor la alimente sau plafonarea utilităților, au provocat însă creșteri de preț la alte produse, pe măsură ce retailerii au încercat să își recupereze marjele de profit. Ulterior, guvernul condus de Orbán a rafinat politicile, iar executivul condus de Péter Magyar a adus stabilitate forintului, care a devenit cel mai bun performer regional.
În România, indicatorul de inflație a urcat la 6,6% în septembrie, conform datelor INS, după ce în luna august acesta era de 6,2%. Această creștere vine după o scădere rapidă din iunie, când inflația era de 10,4%. Presiunea principală este generată de sectorul serviciilor, care s-a scumpit cu 11% într-un an, și de combustibili. Motorina a crescut cu 37,6%, iar benzina cu 28,4% față de anul trecut, în timp ce chiriile au înregistrat o creștere de 39%.
Sectorul alimentar prezintă un tablou mixt în România. În medie, alimentele s-au scumpit cu doar 3%, însă există variații mari între categorii: cafeaua a crescut cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Pe de ce altă parte, fructele proaspete s-au ieftinit cu 16%, cartofii cu 3,6%, iar făina cu 3%. Această presiune asupra prețurilor afectează puterea de cumpărare, deoarece câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună consecutiv, deși salariul mediu net a crescut în august cu 5,6%.
Perspectivele economice rămân prudente, în condițiile în care BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe 8 octombrie. Instituția estimează că inflația va crește până la finalul anului din cauza costurilor cu energia și materiilor prime, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de secetă. Economiștii nu prevăd o reducere a dobânzii înainte de primăvara anului 2027. FMI estimează pentru România o inflație de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027.
Contextul inflaționist din Europa de Est este influențat de factori geopolitici și climatici care afectează lanțurile de aprovizionare. În Polonia, inflația a fost de aproximativ 4% în septembrie, atribuindu-se creșterile de preț la combustibili. În timp ce Ungaria vede o inflație de 1,9% în 2026, România rămâne într-un regim de prețuri mai ridicat, fiind estimată de FMI ca fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană în perioada următoare.