Situația prețurilor din România prezintă un contrast marcat față de cea din Ungaria, în contextul diferențelor semnificative de inflație raportate în luna septembrie. În timp ce în Ungaria inflația anuală a fost de 1,6%, la nivelul României aceasta a atins 6,6%, ceea ce înseamnă că prețurile cresc de patru ori mai rapid la București față de Budapesta. Această evoluție vine după o perioadă de scădere a inflației în România, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, înainte de creșterea recentă raportată de INS.
Presiunea inflaționistă în România este alimentată în principal de sectorul serviciilor și de prețul energiei. Serviciile au înregistrat o creștere de 11% într-un an, în timp ce chiriile au urcat masiv, cu 39%. Sectorul combustibililor este de asemenea afectat, motorina fiind cu 37,6% mai scumpă decât în anul precedent, iar benzina cu 28,4%. Deși alimentele s-au scumpit în medie cu doar 3%, anumite produse au avut variații bruște, precum cafeaua, crescută cu 13,7%, sau ouăle, cu 10,8%.
În Ungaria, situația este inversată, alimentele devenind mai ieftine în ultimele luni datorită măsurilor guvernamentale. Deși în perioada 2022–2023 Ungaria a avut cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de aproape 26%, executivul condus de Péter Magyar a reușit să aducă stabilitate forintului. Moneda maghiară s-a apreciat de la începutul anului, fiind cel mai bun performer din regiune, iar banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Retailerii maghiari solicită acum eliminarea limitelor impuse marjelor de profit pentru a favoriza promoțiile.
Perspectivele economice pentru România rămân prudente, cu avertismente din partea instituțiilor internaționale și naționale. Reprezentanții BNR estimează că inflația va urca până la finalul anului, influențată de costurile carburanților, energiei și materiilor prime agroalimentare, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și a secetei. FMI estimează pentru România o inflație de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027, valori care ar putea fi printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, depășite în 2027 doar de Bulgaria.
Impactul asupra nivelului de trai este vizibil prin scăderea câștigului real, care a coborât pentru a 14-a lună la rând. Deși salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, această evoluție nu ține pasul cu ritmul de creștere al cheltuielilor. Economiștii indică faptul că o eventuală reducere a dobânzii de către banca centrală nu este anticipată înainte de primăvara anului 2027, în condițiile în care BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe 8 octombrie.
Evoluția inflației în regiune reflectă politici monetare și fiscale diverse, influențând direct puterea de cumpărare a populației. În timp ce Ungaria a reușit o scădere spectaculoasă de la 26% la 1,6%, România se confruntă cu o volatilitate care afectează costul vieții. În Polonia, inflația a fost de aproximativ 4% în septembrie, fiind atribuită de guvern creșterii prețurilor la carburanți, oferind un punct de comparație suplimentar pentru dinamica economică europeană.