Datele definitive furnizate de Institutul Național de Statistică conturează o imagine a încetinirii economiei românești, culminând cu o perioadă de scădere a activității. După o creștere reală de 1,1% în anul 2024, Produsul Intern Brut a avansat cu doar 0,8% în 2025. În primul semestru al anului 2026, economia a intrat pe teritoriu negativ, PIB-ul fiind cu 0,6% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, conform datelor de pe seria brută raportate de IMM România.
În anul 2024, economia a crescut în termeni reali cu 1,1% față de 2023, valoarea PIB fiind de 1.767,5 miliarde lei în prețuri curente. Această estimare definitivă a fost mai mare decât varianta semidefinitivă, care indica un avans de 0,9%. Structura datelor arată diferențe majore între sectoare, construcțiile contribuind cu +1,0 puncte procentuale, în timp ce industria a avut o contribuție negativă de -2,8 puncte procentuale, iar agricultura a scăzut cu 0,8 puncte procentuale.
În 2025, PIB-ul a ajuns la 1.929,93 miliarde lei în prețuri curente, cu o creștere reală de 0,8% față de anul precedent. Volumul activității în sectorul construcțiilor a crescut cu 6,9%, oferind o contribuție de +0,7 puncte procentuale la PIB. În schimb, industria a rămas stagnantă, cu un volum al activității de 99,9% față de anul anterior, iar comerțul, transporturile și HoReCa au avut o contribuție negativă de -0,1 puncte procentuale.
Prima jumătate a anului 2026 marchează o schimbare de model, cu o scădere a PIB-ului de 0,6% pe seria brută comparativ cu primul semestru din 2025. Construcțiile rămân unul dintre principalii factori pozitivi, cu o contribuție de +1,2 puncte procentuale și un volum al activității cu peste 15% mai mare. Totuși, consumul final al gospodăriilor a scăzut semnificativ, având o contribuție negativă de -1,9 puncte procentuale, în timp ce industria a scăzut cu 0,6 puncte procentuale.
Florin Jianu, Președinte al IMM România, subliniază că această evoluție se traduce pentru întreprinderile mici și mijlocii prin reducerea consumului și scăderea comenzilor. El solicită accelerarea investițiilor publice și private, absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor din PNRR. Conform acestuia, România are nevoie de politici care să stimuleze producția și competitivitatea, evitând noi presiuni fiscale asupra companiilor care se confruntă deja cu o cerere în scădere.
Evoluția indicatorilor macroeconomici indică o vulnerabilitate structurală, trecerea de la un model bazat pe consum la unul susținut de investiții și infrastructură. Această tranziție este critică pentru menținerea stabilității, având în vedere că sectorul industrial și cel de comerț resimt presiunea reducerii cererii interne. Continuarea proiectelor de infrastructură și mobilizarea capitalului privat sunt esențiale pentru a compensa slăbirea celorlalte sectoare productive.