România intră în sezonul toamnă-iarnă într-un context macroeconomic complex, caracterizat de o inflație în scădere, dar menținută la niveluri ridicate. Economia se confruntă simultan cu dobânzi mari, o putere de cumpărare a populației sub presiune și costuri de finanțare crescute. Pe lângă aceste elemente interne, riscurile externe și incertitudinea politică de la nivelul Parlamentului adaugă presiune asupra stabilității economice și asupra capacității de consolidare fiscală a statului.
Situația cursului valutar a devenit un punct de volatilitate, după ce euro a depășit pragul de 5,34 lei pe piața interbancară, atingând un maxim de aproximativ 5,3459 lei. Această evoluție a avut loc imediat după ce Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan. În contrast cu acest nivel de pe piața interbancară, cursul oficial BNR din 1 octombrie a fost de 5,2777 lei/euro, evidențiind o presiune accentuată asupra valorii leului în fața monedei europene.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea construirii unui buget credibil pentru anul 2027 și a prezentat o expunere asupra vulnerabilităților macroeconomice. Acesta a avertizat că instabilitatea politică pune presiune pe finanțe și că investitorii urmăresc atent situația. De asemenea, Nazare a menționat că, deși nu există o criză de lichiditate imediată, există o problemă reală de sustenabilitate a finanțelor publice într-un moment în care economia stagnează și costul datoriei crește.
Din perspectiva politicii monetare, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a descris situația drept una complicată, încercând să echilibreze variația cursului cu cea a dobânzilor. Banca centrală menține dobânda-cheie la 6,5%, însă există riscuri legate de retragerea lichidității din piață, ceea ce ar putea îngreuna finanțarea economiei sau a bugetului. În același timp, indicatorii precum ROBOR și IRCC rămân la niveluri ridicate, influențând direct costul creditelor pentru populație și companii.
Riscurile legate de energia și combustibili sunt semnificative, în contextul în care prețurile la nivel european sunt influențate de conflicte externe. Serviciile au înregistrat o creștere de 11,28% față de august 2025, iar prețurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 6,36%. Pe piața combustibililor, prețul median pentru benzina standard a fost de 10,03 lei/litru, în timp ce motorina a ajuns la 10,95 lei/litru la sfârșitul lunii septembrie, sub incidența unor măsuri de reducere a accizei.
Indicatorii de consum arată că, deși salariile nominale cresc, puterea de cumpărare este afectată. În iulie, deși salariul mediu net a fost de 5.820 lei, indicele câștigului salarial real a indicat o scădere a puterii de cumpărare de aproximativ 2,5% față de anul anterior. Această dinamică, combinată cu o inflație care rămâne volatilă, limitează spațiul de consum al gospodăriilor într-o economie care depinde în mare măsură de cererea internă.