Economia României traversează o perioadă de încetinire a ritmului de creștere, marcată de o dependență accentuată de sectorul construcțiilor. Datele furnizate de INS indică faptul că PIB-ul a crescut anul trecut cu 0,8% în termeni reali, un nivel ușor peste estimarea provizorie de 0,7%. Această evoluție reprezintă al treilea an consecutiv de scădere a ritmului de creștere, după valorile de 4,9% în 2022, 2,5% în 2023 și 1,1% în 2024, marcând cel mai slab ritm de la anul 2020.
Construcțiile au fost motorul principal al performanței economice, contribuind cu 0,7 puncte procentuale din totalul de 0,8 puncte de creștere a PIB-ului. Activitatea în acest domeniu a înregistrat un volum mai mare cu 6,9%, iar ponderea sectorului în PIB a fost revizuită de la 8,6% la 10,7%. Această pondere este acum aproape echivalentă cu două treimi din valoarea industriei, ceea ce subliniază concentrarea creșterii într-un singur segment economic susținut masiv de investiții.
În contrast, industria, care generează 16,7% din PIB, a înregistrat o scădere de 0,1%, necontribuind deloc la expansiunea economică. Serviciile profesionale, tehnice și administrative au scăzut cu 4,1%, afectând PIB-ul cu 0,3 puncte, în timp ce comerțul, transporturile și HoReCa au înregistrat o scădere de 0,4%. Sectorul industrial se confruntă cu o situație critică, valoarea adăugată reală din industrie coborând în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul din 2019.
Pe partea de cerdere, investițiile au reprezentat principalul factor de susținere, formarea brută de capital fix crescând cu 3,6% și aducând 0,9 puncte procentuale la PIB. Totodată, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar exportul net a scăzut PIB-ul cu 0,4 puncte, deoarece importurile, cu o creștere de 4,5%, au avansat mai rapid decât exporturile, care au crescut cu 4,2%. Această dinamică evidențiază o vulnerabilitate a modelului economic actual.
Prognozele pentru anul 2027 indică o posibilă revenire a creșterii economice, cu estimări cuprinse între 1,7% și 2,5%. Această recuperare depinde de patru vectori majori: tranziția investițiilor de la PNRR la fondurile de coeziune, accesul la împrumuturile SAFE pentru apărare, extracția gazelor de la Neptun Deep și revenirea consumului odată cu scăderea inflației. Programul de apărare ar putea aduce comenzi directe în uzinele românești, oferind o șansă de reindustrializare reală.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este influențată de dinamica piețelor de energie și de stabilitatea fiscală. În contextul în care costurile cu energia și forța de muncă pun presiune pe marjele de profit ale companiilor, capacitatea de a menține competitivitatea industrială rămâne un punct critic pentru stabilitatea pe termen lung a economiei naționale.