Activitatea economică din zona euro a înregistrat o accelerare surprinzătoare în luna septembrie, depășind așteptările economiștilor în ciuda contextului geopolitic dificil. Indicele compozit PMI calculat de S&P Global a urcat la 53,1 puncte, de la nivelul de 52 de puncte raportat în luna august. Această evoluție reprezintă cel mai înalt nivel de expansiune din aprilie 2023, semnalând o rezistență neașteptată a economiei europene în fața șocurilor energetice și a conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Performanța economică a fost susținută de o creștere generalizată, nu de un singur segment de piață. Sectorul serviciilor a înregistrat o accelerare puternică, atingând un indice de 53 de puncte, cel mai ridicat nivel din aproape un an de zile. În paralel, industria manufacturieră a continuat să se extindă, beneficiind de o majorare a comenzilor noi care a reprezentat cea mai puternică creștere din ultimii peste patru ani. Această dinamică este alimentată și de creșterea exporturilor și a schimburilor comerciale între statele membre.
Marile economii europene au contribuit semnificativ la acest rezultat pozitiv. Germania a marcat a treia lună consecutivă de expansiune, înregistrând cel mai rapid ritm de creștere din aproape un an. Franța a consemnat, la rândul ei, cel mai rapid ritm de dezvoltare din ultimii doi ani, un fenomen susținut în principal de revenirea cererii în sectorul serviciilor. Aceste date sugerează că economia zonei euro ar putea înregistra o creștere reală chiar și în trimestrul al treilea.
Totuși, reziliența economică este amenințată de presiunile inflaționiste cauzate de scumpirea energiei. Chris Williamson, economist-șef la S&P Global, a subliniat că presiunile inflaționiste au crescut din nou în septembrie, în principal din cauza costurilor energetice. Această situație complică poziția Băncii Centrale Europene, deoarece o activitate economică mai puternică decât anticipat poate face mai dificilă relaxarea politicii monetare, în condițiile în care piețele iau în calcul posibile noi majorări de dobândă.
În contrast cu dinamica europeană, economia României traversează o perioadă de fragilitate și stagnare. PIB-ul României s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce nivelul economic a stagnat față de primul trimestru. Deși sectorul industriei prelucrătoare a oferit un semnal de îmbunătățire, cu indicele BCR PMI urcând de la 50,1 în iulie la 51,1 în august, întreaga economie rămâne sub presiunea ajustărilor fiscale și a cererii interne slabe.
Contextul economic actual este marcat de o instabilitate geopolitică majoră, reflectată în tensiunile din Ucraina și în contactele diplomatice dintre SUA și Iran. Aceste evenimente influențează direct piețele de energie și lanțurile de aprovizionare globale. Pentru România, miza principală rămâne transformarea rezilienței economiilor precum Germania sau Franța în comenzi reale și investiții pentru companiile naționale, pentru a evita accentuarea decalajului față de restul Europei.