Evaluarea ratingului suveran al României de către S&P Global Ratings, programată pentru data de 2 octombrie, reprezintă un moment critic pentru stabilitatea financiară a țării. Această revizuire vine după ce agenția a confirmat, pe 15 mai 2026, calificativele BBB-/A-3, care reprezintă ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. S&P Global Ratings a menținut perspectiva negativă, avertizând că blocajul guvernamental sau incapacitatea de a reduce deficitul pot pune ratingul sub presiune directă.
Situația financiară a României este monitorizată atent și de alte agenții internaționale de rating. La 31 iulie 2026, Fitch a reconfirmat ratingul BBB-, menținând totodată perspectiva negativă, în timp ce pe 7 august 2026, Moody’s a păstrat calificativul Baa3 și perspectiva negativă. Cele trei mari agenții mențin România pe ultima treaptă investment grade, într-un moment în care vulnerabilitățile fiscale, externe și politice se suprapun, afectând percepția investitorilor asupra stabilității economice.
Datele furnizate de BNR indică o scădere semnificativă a fluxurilor de investiții străine directe în perioada ianuarie-iulie 2026. Investițiile directe ale nerezidenților au însumat 1,127 miliarde euro, comparativ cu 4,915 miliarde euro în intervalul similar din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 77%. Deși aceste cifre sunt provizorii și pot fi influențate de tranzacții punctuale, amplitudinea scăderii este îngrijorătoare, mai ales că deficitul de cont curent a crescut la 16,290 miliarde euro în primele șapte luni din 2026.
Fitch estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 5,9% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, însă va rămâne printre cele mai ridicate din categoria statelor evaluate cu BBB. Agenția proiectează o datorie publică de 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% la sfârșitul anului 2025. Pentru stabilizarea datoriei, se estimează că va fi necesară o ajustare fiscală suplimentară de aproximativ 1,5% din PIB, o cerință pe termen mediu care nu trebuie realizată integral în anul 2027.
O eventuală retrogradare a ratingului ar avea consecințe economice majore, depășind simpla creștere a dobânzilor pentru Ministerul Finanțelor. Alex Milcev, partener și lider al departamentului de Asistență fiscală și juridică în cadrul EY România, explică faptul că un downgrade ar crește primele de risc pentru stat, bănci și companii. Acest lucru ar restrânge baza de investitori eligibili și ar face refinanțarea mult mai costisitoare, afectând prețul capitalului pentru întreaga economie națională.
În contextul actual, capacitatea de a atrage capital productiv este esențială pentru reducerea dependenței de împrumuturi pentru finanțarea deficitului extern. Agențiile de rating au acordat României timp pentru a demonstra că ajustarea fiscală, stabilitatea politică și absorbția fondurilor europene fac parte din aceeași strategie. Verdictul din octombrie va testa dacă țara își poate finanța dezvoltarea fără a destabiliza finanțele publice, fiind o chestiune de credibilitate a promisiunilor făcute pieței.