România se confruntă vineri cu un test financiar decisiv, pe măsură ce S&P Global urmează să anunțe noua evaluare a ratingului suveran al țării. În prezent, România se situează la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, având o perspectivă negativă. O eventuală retrogradare ar împinge statutul economic al țării în categoria speculativă, cunoscută pe piețele financiare sub denumirea de „junk”, cu implicații directe asupra costurilor de împrumut ale statului.
Instabilitatea politică de la București adaugă un factor de incertitudine peste problemele fiscale deja existente, în condițiile în care Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină voturile necesare pentru învestirea noului Guvern. Această criză politică coincide cu o perioadă de presiune pe piețele financiare, unde leul a coborât la minime record, iar randamentele obligațiunilor românești cu maturitatea la zece ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni. Obligațiunile pe termen lung au fost tranzacționate la cele mai mici prețuri de după mai 2025.
O pierdere a statutului de „investment grade” ar putea forța anumite fonduri de investiții să își reducă expunerea asupra titlurilor românești, conform regulilor lor interne de gestionare a riscului. Kathryn Exum, co-director al departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy, a declarat că o retrogradare ar declanșa probabil vânzări forțate care ar mări spread-urile obligațiunilor. În acest sens, Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de aproximativ 25% pentru o retrogradare din partea agenției.
Există însă argumente care ar putea menține ratingul actual, axându-se pe eforturile de consolidare fiscală. Analiștii de la Capital Economics au transmis că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese suplimentare pentru a liniști investitorii. Guillaume Tresca a menționat că agențiile ar putea tolera o perioadă de instabilitate politică dacă reducerea deficitului rămâne pe drumul cel bun, însă o abatere de la această traiectorie sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa retrogradarea.
Indicatorii macroeconomici relevă o presiune crescută asupra bugetului, în special prin viteza de acumulare a datoriei. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a avertizat că ritmul de creștere a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai rapid decât în perioada pre-pandemie. În consecință, costurile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 3% din PIB, o sumă care depășește obiectivul de deficit propus. Necesarul brut de finanțare al țării a depășit pragul de 10% din PIB, nivel considerat dincolo de zona optimă.
În ceea ce privește evoluția deficitului bugetar, acesta a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. România urmărește reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030, conform angajamentelor asumate față de Bruxelles. Această consolidare fiscală rămâne pilonul central pentru menținerea încrederii agențiilor de rating, în ciuda volatilității politice și a costurilor ridicate de finanțare.