România încearcă să convingă agenția de rating S&P că măsurile fiscale implementate în ultimul an au început să producă efecte concrete, reducând deficitul bugetar. Reprezentanții economiștilor au discutat joi cu agenția, argumentând că datele actuale susțin menținerea ratingului actual. Totuși, succesul evaluării depinde de capacitatea viitorului guvern de a menține continuitatea reformelor și de stabilitatea politică necesară pentru implementarea deciziilor fiscale pe termen lung.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că datele macroeconomice nu oferă, în acest moment, motive evidente pentru o retrogradare a ratingului suveran, în ciuda crizei politice. Totuși, acesta avertizează că România nu își poate permite abandonarea consolidării fiscale. Noul guvern va trebui să ia decizii rapide, inclusiv o rectificare bugetară, deoarece orice măsură care ar majora deficitul sau ar anula reformele actuale ar transmite un semnal negativ către piețe.
Ionuț Dumitru, economist și consilier al premierului interimar Ilie Bolojan, subliniază că situația bugetară are o pondere majoră în evaluarea S&P. Măsurile luate au redus deficitul către nivelul de aproximativ 6% din PIB, însă România are un drum lung până la obiectivul european de sub 3%. Agențiile de rating, inclusiv Fitch și Moody’s, urmăresc dacă această traiectorie de reducere a deficitului poate fi menținută și în anii 2027 și 2028.
Premierul interimar Ilie Bolojan a menționat că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului a fost cu peste 28 de miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Pentru a asigura o ajustare reală, acesta propune reformarea companiilor de stat, o administrație mai eficientă și prioritizarea investițiilor. Miza principală este construcția bugetului pentru anul 2027, care va determina dacă linia politicilor actuale va fi păstrată.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că execuția bugetară arată că ajustarea se reflectă și în structura cheltuielilor publice, protejând investițiile finanțate din fonduri europene. Acesta a subliniat că un rating de investiții se apără prin predictibilitate și continuitatea deciziilor fiscale. România se află în prezent cu un rating BBB- de la S&P, cu perspectivă negativă, iar decizia finală a agenției este așteptată pe 2 octombrie.
În prezent, România menține un rating de investiții, însă decizia S&P de pe 2 octombrie este critică, deoarece o retrogradare ar plasa țara în categoria speculativă, numită „junk”. În contextul actual, un deficit de aproximativ 6% din PIB rămâne semnificativ față de pragul de 3% impus de regulile europene, necesitând o gestionare atentă a datoriilor publice și a costurilor de finanțare în anii următori.