S&P Global Ratings este așteptată să anunțe, pe 2 octombrie, noua evaluare a ratingului de credit pentru România. În prezent, țara se află la ultima treaptă de grad de investiție, având ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă. Agenția monitorizează atent capacitatea Guvernului de a gestiona deficitul fiscal și de a atrage fondurile europene, elemente care pot influența semnificativ decizia finală a comitetului de rating.
Analiștii agenției urmează să viziteze Bucureștiul la finalul săptămânii viitoare pentru o serie de discuții. Aceștia vor interacționa cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, ai BNR și ai altor instituții relevante. Decizia de rating nu este rezultatul unui singur expert, ci este luată de un comitet care analizează cinci componente esențiale: aspectele instituționale, economice, externe, fiscale și de monitorizare a datoriei, conform metodologiei S&P.
În procesul de evaluare, S&P pune accent pe efectele deciziilor politice, nu pe disputele dintre partide. Agenția urmărește dacă evoluțiile politice afectează capacitatea Guvernului de a implementa măsurile anunțate și de a asigura transparența instituțională. Un blocaj politic prelungit este considerat un risc major, deoarece ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal planificată pentru anul 2027, afectând astfel stabilitatea economică a țării.
Un al doilea factor critic este absorbția fondurilor europene în perioada 2026-2027. Dacă fluxurile de bani estimate nu vor fi atrase eficient, creșterea economică ar putea fi limitată, iar consolidarea fiscală ar deveni mult mai dificilă. S&P subliniază că o absorbție sub așteptări ar putea amplifica riscurile legate de balanța plății, afectând direct perspectivele de creștere a economiei românești.
Evaluarea actuală a ratingului este una delicată, România fiind la limita categoriei de investiții. O scădere de un grad ar însemna trecerea în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Recent, și Fitch a menținut ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, după ce autoritățile au reușit să argumenteze împotriva unei retrogradări inițiale, conform declarațiilor economistului Ionuț Dumitru.
Contextul actual al ratingului suveran este marcat de o monitorizare atentă a indicatorilor macroeconomici, precum datoria publică și contul curent. Înainte de decizia de pe 2 octombrie, agenția analizează date statistice naționale și internaționale, precum și perspectivele de finanțare externă. Stabilitatea ratingului depinde de capacitatea autorităților de a menține previzibilitatea politică și de a asigura execuția proiectelor de investiții.