Agenția S&P va evalua ratingul României pe 2 octombrie, o decizie care poate marca direcția costurilor de finanțare în perioada următoare. România se află în prezent pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, deținând o perspectivă negativă. Această evaluare este crucială deoarece ratingul de țară reflectă prețul riscului, un indicator care influențează atât finanțarea statului, cât și costul banilor pentru populație și companii.
În prezent, România se situează la limita inferioară a categoriei investment grade, fiind evaluată de cele trei mari agenții internaționale. S&P și Fitch acordă țării ratingul BBB-, în timp ce Moody's menține evaluarea la Baa3, toate având perspectivă negativă. Menținerea în această categorie este esențială pentru percepția investitorilor, deoarece o coborâre sub acest prag ar plasa România în categoria speculativă, crescând semnificativ riscul perceput.
S&P a avertizat că ar putea reduce ratingul dacă consolidarea fiscală nu respectă estimările agenției sau dacă creșterea economică este prea slabă. Agenția monitorizează atent evoluția inflației, deficitul extern, capacitatea de absorbție a fondurilor europene și reziliența economiei la șocuri externe. O scădere a ratingului ar semnala o creștere a riscului, influențând apetitul investitorilor străini și costul de finanțare al întregii economii.
Datele Ministerului Finanțelor evidențiază o evoluție mixtă a indicatorilor macroeconomici în primele șapte luni ale anului. Deși deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei (2,34% din PIB), de la 76,44 miliarde de lei (3,99% din PIB) în perioada comparabilă din 2025, costurile cu dobânzile au crescut. România a plătit 40,12 miliarde de lei doar pe dobânzi în primele șapte luni, o creștere de 26,5% față de anul trecut.
Impactul deciziei S&P asupra ratelor la bancă nu este imediat, însă indicatorii economici rămân strâns legați. Deși inflația anuală a coborât la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie, prețul creditului depinde și de politica monetară a BNR, lichiditatea pieței și randamentele la care se împrumută statul. Pentru cei care doresc să acceseze credite, este necesară monitorizarea evoluției IRCC, ROBOR și a ratingului suveran.
Evoluția deficitului bugetar și a costurilor cu dobânzile reprezintă un punct critic pentru stabilitatea fiscală a țării. În contextul în care plata dobânzilor de 40,12 miliarde de lei reprezintă peste 83% din deficitul bugetar înregistrat în primele șapte luni, presiunea financiară asupra statului este evidentă. Această dinamică subliniază legătura dintre riscul suveran și capacitatea de finanțare a întregului sistem economic.