Agenția S&P urmează să publice, pe 2 octombrie, noua evaluare a ratingului României, într-un context în care țara se află la limita inferioară a categoriei investment grade. România deține în prezent calificativul BBB-, aflat la pragul care separă statele recomandate investițiilor de cele cu risc speculativ. Decizia agenției este monitorizată atent, având în vedere creșterea costurilor cu dobânzile datoriei publice și vulnerabilitățile fiscale ale economiei naționale.
Analistul de date Silviu Gresoi subliniază că poziția României este una vulnerabilă, fiind deja la limita de jos a categoriei de investiții. Menținerea ratingului BBB- ar putea evita presiunea suplimentară asupra economiei, însă nu ar rezolva problemele structurale ale finanțelor publice. În primele șapte luni ale anului 2026, statul a achitat peste 40 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, o sumă cu 26,5% mai mare față de perioada aceeași din anul precedent.
Adrian Negrescu avertizează că statul cheltuiește anual mai mult decât încasează, acoperind deficitul prin împrumuturi care devin tot mai scumpe. La o licitație recentă, statul a cerut 500 de milioane de lei, dar a primit doar 290, la o dobândă de 7,42%. România plătește deja cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană la împrumuturile pe doi ani, fiind tratată de piețe ca o țară cu probleme, chiar dacă nota oficială nu a coborât încă.
O eventuală retrogradare sub nivelul investment grade ar modifica percepția asupra riscului și ar putea crește costurile de finanțare. Adrian Negrescu precizează că, dacă S&P ar retrograda România la categoria „junk”, efectele ar fi rapide: leul s-ar deprecia, dobânzile ar crește și noul guvern ar fi forțat să majoreze taxele. O a doua retrogradare ar putea forța fondurile să vândă titlurile românești, provocând o explozie a costurilor.
Economistul Claudiu Trandafir explică faptul că legătura dintre ratingul de țară și ratele bancare nu este una directă, ci se transmite prin prețul riscului. Cu cât o țară este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanțarea ei devine mai scumpă. Această presiune se poate transmite în timp către costul banilor din întreaga economie, afectând atât companiile, cât și populația care apelează la credite.
În contextul actual, indicatorii macroeconomici arată un deficit bugetar de 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă 2,34% din PIB. Această cifră este în scădere față de 76,44 miliarde de lei (3,99% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2025. Deși veniturile au crescut cu 11,2%, cheltuielile totale au avansat cu 2,9%, evidențiind dificultățile de gestionare a bugetului de stat.
Investitorii urmăresc nu doar cifrele, ci și stabilitatea politică și capacitatea guvernului de a implementa măsurile fiscale. O eventuală schimbare a ratingului poate influența și persoanele care dețin economii sau titluri de stat, modificând randamentele și prețurile instrumentelor financiare. Decizia de pe 2 octombrie va marca o direcție importantă pentru modul în care se va gestiona finanțarea în perioada următoare.