Ungaria a înregistrat o scădere semnificativă a indicatorului inflației, ajungând la un nivel de 1,6% în luna septembrie. Această evoluție marchează un contrast puternic față de perioada 2022-2023, când țara înregistra o inflație de aproape 26%, fiind cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. În iulie, indicatorul a fost chiar de 1,2%, demonstrând o traiectorie de scădere constantă a prețurilor în economia maghiară.
Perioada de creștere explozivă a prețurilor a fost alimentată de criza energetică și de lipsa materiilor prime apărute după invadarea Ucrainei de către Rusia. Factorii care au contribuit la presiunea inflaționistă au fost cheltuielile electorale mari, deficitul bugetar, deprecierea forintului și eșecul primelor măsuri contra inflației. Slăbiciunea monedei a dus la scumpirea importurilor, în special a celor de energie, în timp ce plafonarea prețurilor la alimente și utilități a provocat reculuri de preț la alte produse.
Guvernul condus de Viktor Orban a rafinat măsurile anti-inflație, în special cele aplicate sectorului alimentar, însă stabilitatea forintului a fost adusă de noul executiv condus de Peter Magyar. Moneda s-a apreciat de la începutul anului, devenind cel mai bun performer din regiune. Această stabilitate a permis băncii centrale să coboare ținta de inflație, o decizie care va influența dobânzile și va sprijini obiectivul de apropiere de euro declarat de Magyar.
Retailerii din Ungaria solicită acum guvernului lui Peter Magyar retragerea limitelor impuse marjelor de profit, deoarece alimentele se ieftinesc de câteva luni. Aceștia susțin că eliminarea acestor restricții nu va duce neapărat la creșteri de preț, ci va permite campanii promoționale și discounturi mai mari. Totuși, guvernul rămâne prudent, având în vedere că consumatorii maghiari au rămas extrem de sensibili la prețuri după valul masiv de scumpiri.
Proiecțiile FMI indică faptul că inflația din Ungaria va fi de 1,9% anul acesta și va crește la 2,8% anul viitor, depășind ținta băncii centrale de 2,5%. În comparație, România are prognoze de inflație mult mai ridicate, estimate la 8,2% pentru anul curent și 4,1% pentru anul viitor. În 2027, Ungaria ar putea avea o inflație similară cu cea a Poloniei, în timp ce România va rămâne cu unul dintre cele mai mari niveluri din UE.
Contextul economic regional este marcat de o volatilitate ridicată, unde evenimente geopolitice pot altera rapid prognozele oficiale. De exemplu, tensiunile dintre SUA și Iran au provocat un nou val de scumpiri ale energiei, afectând stabilitatea prețurilor. Modelele de calcul ale instituțiilor de prognoză au fost recunoscute ca fiind depășite în anumite perioade, în special după criza economică declanșată de pandemia de COVID-19.