Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere a PIB-ului real de 33% în perioada cuprinsă între anii 2019 și 2024, conform datelor publicate de Eurostat pe 22 octombrie 2026. Această performanță poziționează regiunea capitalei pe locul trei la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește avansul economic în intervalul analizat. În același timp, alte două regiuni din România, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, au raportat scăderi ale activității economice, fiind incluse în grupul celor mai afectate zone din Europa.
Performanța economică a București-Ilfov este cea mai mare din Uniunea Europeană, cu excepția a două regiuni din Irlanda. Acestea, Eastern and Midland, care include Dublin, și Northern and Western, au înregistrat creșteri de 38% și, respectiv, 36,4%. După regiunile irlandeze, București-Ilfov urmează de aproape Malta, cu un avans de 32,9%, și regiunea franceză de peste mări Mayotte, care a crescut cu 32,1%. Această evoluție cumulată pe cinci ani reflectă variația volumului activității economice după ajustarea pentru variațiile prețurilor.
În contrast cu expansiunea din capitală, regiunile Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au înregistrat contracții semnificative față de nivelul de dinaintea pandemiei de COVID-19. Sud-Muntenia a avut un PIB real cu 13,5% mai mic decât în 2019, iar Sud-Vest Oltenia a înregistrat o scădere de 11,3%. Diferența dintre evoluția regiunii București-Ilfov și cea a Sud-Munteniei este de 46,5 puncte procentuale, în timp ce decalajul față de Sud-Vest Oltenia este de 44,3 puncte procentuale.
La nivelul întregii Uniuni Europene, economia a crescut în ansamblu cu 5,6% în perioada 2019-2024. Dintre cele 244 de regiuni analizate în cadrul studiului, 197 au depășit nivelul economic anterior pandemiei, în timp ce 46 de regiuni au raportat scăderi. Singura regiune care a rămas la același nivel a fost Ciudad de Ceuta, din Spania. În ceea ce privește scăderile cele mai mari, acestea au fost observate în Yugoiztochen, Bulgaria, cu 20,5%, și Dytiki Makedonia, Grecia, cu 18%.
Analiza datelor Eurostat subliniază o divergență economică majoră între regiunile românești, fără a stabili cauzele sectoriale specifice ale acestor traiectorii diferite. Este important de menționat că indicatorul măsoară variația PIB-ului real regional și nu reprezintă creșterea veniturilor gospodăriilor sau modificarea nivelului de trai al locuitorilor. De asemenea, datele privind cele trei regiuni românești sunt marcate drept estimări în seria consultată, ceea ce înseamnă că valorile pot fi revizuite ulterior de către autorități.
Analiza comparativă a PIB-ului regional este un instrument esențial pentru înțelegerea dezechilibrelor economice dintre zonele de dezvoltate și cele periferice. Această metodologie de calcul, bazată pe clasificarea teritorială NUTS 2, permite monitorizarea evoluției activității economice la nivel local, oferind o imagine clară asupra modului în care șocurile externe, precum pandemia, au afectat capacitatea de producție și consum a diferitelor zone geografice din Europa.