Analiza datelor Eurostat, prezentată într-un raport publicat de Swiss Capital la 14 octombrie, indică o schimbare semnificativă în dinamica pieței imobiliare din România. Deși între anii 2015 și primul semestru al anului 2026 prețurile locuințelor au crescut cu 78%, acest ritm de evoluție este cel mai scăzut dintre toate țările din Europa Centrală și de Est. Indicele prețurilor, care are ca bază valoarea de 100 în anul 2015, a ajuns la 178 pentru România.
În comparație cu restul regiunii, nivelul indicelui românesc rămâne sub cel al celorlalte state europene. Ungaria prezintă un indice de 392, Bulgaria de 279, Cehia de 262, iar Croația de 249. Alte țări precum Slovenia, cu 231, Polonia, cu 228, și Slovacia, cu 224, depășesc de asemenea performanța României. Media Uniunii Europene pentru acest indicator este de 168, ceea ce plasează România într-un interval de creștere relativ scăzut în perioada de referință.
Totuși, ritmul de creștere a accelerat brusc în cursul anului curent, depășind media europeană. În primul semestru al anului 2026, prețurile locuințelor din România au avansat cu 10%, în timp ce media UE a fost de 4,9%. În aceeași perioadă, Polonia a înregistrat o creștere de 6,1%, iar Cehia de 9,3%. Ungaria a înregistrat un avans de 12,1%, conform datelor provizorii, rămânând în topul ritmului de creștere.
Această evoluție de 10% reprezintă cea mai rapidă creștere a prețurilor din România în ultimul deceniu, având în vedere că media anuală pentru perioada 2015-2025 a fost de 5,1%. În ciuda acestui impuls, prețurile rămân relativ mici față de regiune, fiind aproximativ jumătate din media celorlalte țări din Europa Centrală și de Est. Conform Deloitte Property Index, prețul mediu al unei locuințe în România era de 1.676 de euro pe metru pătrat în anul 2024.
Analiza segmentului local relevă disparități între orașe, unde Cluj-Napoca a atins un preț de 2.770 de euro pe metru pătrat, depășind Bucureștiul. În capitală, prețul mediu era de 1.757 de euro pe metru pătrat. Swiss Capital menționează că nivelul actual indică un potențial de recuperare față de regiune, însă nu garantează locuințe ieftine. Accesibilitatea a scăzut la cel mai mic nivel din 2018, deoarece prețurile au crescut mai rapid decât salariile.
Contextul economic actual este marcat de o presiune asupra puterii de cumpărare, în condițiile în care câștigul salarial a crescut cu 3,5% în iunie față de anul anterior, dar a scăzut cu 6,3% în termeni reali. Această scădere a veniturilor reale, combinată cu creșterea costurilor imobiliare, afectează direct capacitatea consumatorilor de a accesa proprietăți noi pe piața din România.