Fondul Monetar Internațional a lansat un apel urgent către economiile avansate și alte state pentru implementarea unor măsuri de consolidare fiscală. Instituția solicită reducerea cheltuielilor guvernamentale, diminuarea deficitelor și scăderea nivelului datoriei publice pentru a preveni complicații economice majore. Rodrigo Valdes, directorul departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, a subliniat că amânarea acestor ajustări va îngreuna aplicarea lor în anii următori, deoarece condițiile de piață s-au schimbat semnificativ.
Presiunile fiscale sunt amplificate de randamentele în creștere ale obligațiunilor suverane, într-un moment în care media datoriei publice globale este pe cale să atingă 100% din PIB. Această cifră reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, lăsând guvernelor o marjă de manevră redusă. Rodrigo Valdes a precizat că rezultatele fiscale din acest an sunt mai slabe decât se anticipa în urmă cu șase luni sau chiar față de cele de acum un an.
Costul finanțării guvernamentale urmează să crească semnificativ, trecând de la 2,3% în 2021 la un nivel mediu de 3,7% până în 2031. În SUA, plățile aferente dobânzilor sunt estimate la 5,3% din PIB, o creștere față de 2,8% din PIB înainte de pandemia de Covid. Situația este critică pentru țările cu venituri mici, unde plățile pentru dobânzi absorb în prezent peste 15% din veniturile fiscale, comparativ cu media de 9% în perioada 2011-2019.
Factori precum prețurile ridicate ale petrolului, inflația persistentă și expansiunea inteligenței artificiale au contribuit la creșterea randamentelor titlurilor de stat. În statele G7, randamentul mediu al obligațiunilor pe 10 ani a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie și septembrie, atingând niveluri de aproape două decenii. Guvernele din economiile avansate au refinanțat o parte mai mare a datoriei pe termene mai scurte, accelerând impactul dobânzilor ridicate.
Pentru economiile emergente și cele în dezvoltare, FMI recomandă reducerea vulnerabilităților fiscale și consolidarea gestionării datoriei. Țările cu venituri mici trebuie să își îmbunătățească eficiența cheltuielilor și să își consolideze sistemele fiscale pentru a facilita accesul la finanțare externă. Rodrigo Valdes a menționat că, deși unele țări permit transferul costurilor energiei către consumatori, multe continuă să utilizeze măsuri costisitoare de protecție, cu un impact fiscal de aproximativ 0,5% din PIB-ul mondial.
În contextul acestor avertismente globale, România se confruntă cu o perioadă de instabilitate economică, FMI estimând o contracție a PIB-ului de 0,5% în acest an. Această prognoză este semnificativ mai scăzută față de avansul de 0,7% estimat anterior și indică o traiectorie de creștere mai slabă pentru restul Europei. Instituția a revizuit în jos și prognozele privind inflația și deficitul de cont curent pentru economia românească.