Crizele costului vieții pot avea efecte pe termen lung asupra inflației și nivelului de sărăcie, conform unui studiu recent publicat de Fondul Monetar Internațional. Analiza instituției indică faptul că creșterile bruște ale prețurilor la alimente și energie ar putea deveni un fenomen mai frecvent, afectând direct stabilitatea economică. Aceste șocuri de preț mențin așteptările inflaționiste la niveluri ridicate și agravează dificultățile sociale în rândul populației vulnerabile.
Noul model de analiză utilizat de FMI evidențiază faptul că inflația este cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât cea calculată prin indicatorii standard. Această diferență apare deoarece gospodăriile cu venituri mici sunt mult mai expuse la inflație, având un buget concentrat pe produse de bază. Din acest motiv, estimările actualizate arată că aproximativ 23 de milioane de persoane suplimentare au intrat sub pragul sărăciei extreme în perioada 2021-2024.
Evoluția așteptărilor inflaționiste reprezintă un risc major pentru stabilitatea piețelor financiare. Instituția a constatat că, în timpul crizelor, așteptările pe termen scurt și mediu cresc, rămânând peste nivelurile anterioare chiar și la trei ani de la declanșarea șocului. De asemenea, creșterea moderată a așteptărilor pe termen de cinci ani poate determina, ulterior, o majorare a ratelor dobânzilor, afectând costul finanțării.
În ceea ce privește intervenția guvernamentală, FMI recomandă transferurile țintite către populația vulnerabilă ca fiind cea mai eficientă metodă de protecție. În contrast, măsurile precum plafonarea prețurilor sau reducerea taxelor pe consum pot costa de trei până la șase ori mai mult. Subvențiile acordate producătorilor sunt considerate extrem de costisitoare, putând ajunge să coste de 22 de ori mai mult decât alte forme de asistență.
Expertiza instituției avertizează asupra ineficienței subvențiilor generalizate, în special în statele în curs de dezvoltare. Acestea pot reduce prețul produselor destinate exportului, făcând ca contribuabilii interni să subvenționeze indirect consumatorii din alte țări. Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown, subliniază că aceste țări se confruntă cu presiuni suplimentare din cauza prețurilor la petrol, a costurilor de finanțare și a efectelor fenomenului meteorologic super El Nino.
Instabilitatea prețurilor la energie și alimente este strâns legată de contextul geopolitic global, în special de războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Aceste evenimente au transformat creșterile masive de prețuri dintr-un fenomen rar într-o sursă repetată de tensiuni economice în ultimii cinci ani. Această perioadă coincide cu un nivel al creșterii economice în țările cu venituri mici care a atins cel mai scăzut punct din istorie.