Fondul Monetar Internațional a publicat noile estimări privind evoluția economică a României în raportul „World Economic Outlook”, prezentat la Bangkok. Instituția financiară internațională a revizuit în jos prognoza de creștere pentru economia românească, estimând acum o contracție de 0,5% în acest an. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de avansul de 0,7% prevăzut în luna aprilie și față de creșterea de 1,4% estimată în luna octombrie a anului trecut.
Conform datelor furnizate de FMI, România și Irlanda sunt singurele state din Europa, incluzând atât economiile avansate, cât și pe cele emergente, care vor înregistra o scădere a Produsului Intern Brut în acest an. În timp ce România este prognozată cu un minus de 0,5%, Irlanda ar urma să înregistreze o contracție de 1%, la o medie europeană de creștere de 1,4% pentru anul curent. Instituția a redus și prognozele de creștere pentru anul 2027, de la 2,5% la un avans de 2,2%.
Perspectiva asupra deficitului de cont curent este, de asemenea, mai pesimistă în noile estimări ale Fondului. Se prevede că acest deficit se va reduce doar până la 7% din PIB în acest an, de la prognoza de 6,8% din PIB din primăvară. Pentru anul viitor, situația ar putea rămâne similară, cu un deficit de 6,7% din PIB, o performanță mai slabă decât estimarea de 6,2% din PIB care fusese făcută anterior, în luna aprilie.
Inflația și șomajul sunt alte indicatori care au fost revizuiți în raportul de la Bangkok. FMI estimează că prețurile de consum vor înregistra o medie anuală de 8,2% în 2026, față de 7,8% prevăzut anterior, și de 4,1% în 2027, față de 3,9%. În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului ar putea crește la 6,5% în 2026, de la nivelul de 6,1% estimat pentru 2025, înainte de o ușoară scădere la 5,9% în anul 2027.
La nivel global, economia mondială ar urma să crească cu 3,1% în acest an, o valoare cu 0,1 puncte procentuale peste previziunile din iulie. Această evoluție este influențată de investițiile masive în inteligența artificială din economiile avansate, precum SUA, Taiwan sau Coreea de Sud. Totuși, economiile emergente rămân vulnerabile din cauza creșterii prețurilor la hidrocarburi, cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, care forțează guvernelor să utilizeze subvenții pentru a atenua impactul costurilor.
Analiza instituțiilor internaționale subliniază că România traversează o perioadă de dificultate economică, marcată de o traiectorie de creștere mai slabă decât media europeană. Această scădere a activității este încadrată într-un context global de rezistență economică, dar marcat de riscuri de scădere, în condițiile în care prețurile la energie și volatilitatea piețelor afectează în mod diferit țările importatoare de resurse energetice.