Fondul Monetar Internațional a revizuit în sus prognoza privind creșterea economică globală pentru anul curent, estimând un ritm de 3,1%, față de 3% prevăzute anterior în iulie. Această evoluție este susținută de un impuls al cererii generat de investițiile în inteligența artificială, care reușesc să compenseze parțial impactul negativ cauzat de războiul din Orientul Mijlociu și de creșterea costurilor energetice. Totuși, instituția avertizează că reziliența economică actuală se apropie de un punct de rupere.
În ceea ce privește inflația, FMI estimează că aceasta va atinge 4,7% în acest an, fiind alimentată de boom-ul investițiilor în tehnologie și de prețurile energiei. Ulterior, se prevede o scădere a acestui indicator la 4,1% în anul 2027. Această revizuire a inflației reflectă și schimbarea estimărilor privind situația geopolitică, fondul anticipând acum că Strâmtoarea Hormuz se va redeschide în martie 2027, iar condițiile economice vor reveni la nivelurile de dinainte de conflict până în octombrie 2027.
Analiza detaliată a economiilor majore arată o fragmentare accentuată a creșterii. China beneficiază de o revizuire în sus, cu o prognoză de 4,5% pentru acest an și 4,0% pentru anul viitor, în timp ce India rămâne motorul principal cu o creștere de 7,0% estimată pentru 2026 și 2027. În contrast, țările din Golf, inclusiv Arabia Saudită, au suferit revizuiri drastice în jos din cauza războiului regional, iar zona euro este proiectată să crească doar cu 1,1% anul acesta.
Riscurile legate de inteligența artificială rămân un punct de atenție major pentru stabilitatea financiară. Deși a oferit un impuls cererii, acest boom de investiții în semiconductori și centre de date poate genera presiuni inflaționiste și fragilitate. FMI avertizează că, dacă productivitatea promisă de IA nu se va materializa, acțiunile din SUA ar putea scădea cu 20%, iar creșterea economică globală ar putea fi sub estimările de bază cu 1,1% până în 2028.
Presiunea asupra bugetelor publice este un alt factor critic care limitează expansiunea. Datoria publică în economiile avansate este estimată să ajungă la 115% din PIB până în 2031, de la 108% în 2025. Guvernelor le este tot mai dificil să gestioneze deficitele și costurile de împrumut ridicate, în contextul în care necesită fonduri pentru apărare și sprijin pentru gospodării. Silvana Tenreyro, consilier economic la FMI, a subliniat importanța restabilirii marjei de manevră fiscală.
Contextul geopolitic actual este marcat de tensiuni constante în zonele de conflict, care afectează direct fluxurile de energie și stabilitatea piețelor. În timp ce anumite regiuni se adaptează prin diversificarea surselor de combustibil, alte zone rămân vulnerabile la șocurile de ofertă. Această instabilitate, combinată cu incertitudinea politică globală, pune sub semnul întrebării capacitatea economiilor de a menține o creștere constantă fără a epuiza rezervele strategice de siguranță.