Fondul Monetar Internațional a lansat miercuri un apel urgent către economiile avansate și alte state pentru implementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor guvernamentale. Instituția solicită diminuarea deficitelor și scăderea nivelului datoriei publice, avertizând că amânarea acestor acțiuni va complica semnificativ situația financiară în anii următori. Mesajul vine într-un context în care rezultatele fiscale ale multor țări sunt mai slabe decât se anticipa anterior, conform informațiilor transmise de Reuters.
Rodrigo Valdes, Directorul Departamentului pentru Afaceri Fiscale de la FMI, a subliniat că randamentele în creștere pentru obligațiunile suverane amplifică presiunile fiscale actuale. Media datoriei publice globale este pe cale să atingă pragul de 100% din Produsul Intern Brut, un nivel cel mai ridicat înregistrat de la Al Doilea Război Mondial. Această evoluție lasă guvernelor o marjă de manevră extrem de redusă pentru orice tip de amânare a măsurilor de ajustare fiscală necesare.
Conform declarațiilor lui Rodrigo Valdes, condițiile economice s-au schimbat, transformând necesitatea acțiunii într-o chestiune de urgență. Riscurile sunt generate de presiunile inflaționiste, nivelurile ridicate ale datoriei globale și creșterea randamentelor obligațiunilor suverane. Instituția avertizează că, cu cât țările așteaptă mai mult pentru a acționa, cu atât ajustarea va deveni mult mai dureroasă pentru economii, ducând la creșterea poverii dobânzilor și la o creștere a vulnerabilităților fiscale.
Evoluția costurilor de finanțare este alarmantă, în special în statele G7, unde randamentul mediu al obligațiilor guvernamentale pe 10 ani a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie și septembrie. FMI estimează că, până în 2031, costul mediu efectiv al finanțării guvernamentale va urca la 3,7%, comparativ cu 2,3% în anul 2021. În SUA, plățile aferente dobânzilor sunt estimate la 5,3% din PIB, o creștere față de 2,8% din PIB înainte de pandemia de COVID.
Situația este și mai critică în țările cu venituri mici, unde plățile pentru dobânzi absorb în prezent peste 15% din veniturile fiscale. Această cifră depășește media de aproximativ 9% înregistrată în perioada 2011-2019. În multe țări, dobânzile la datoria publică depășesc deja ratele de creștere nominală, un fenomen care va îngreuna eforturile de stabilizare a datoriei. Factori precum prețurile petrolului și avansul inteligenței artificiale contribuie la creșterea randamentelor.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a datoriilor publice este un proces constant în cadrul instituțiilor financiare internaționale. Analizele privind sustenabilitatea datoriilor sunt esențiale pentru evaluarea riscurilor de creditare ale statelor. În contextul volatilității piețelor de capital, stabilitatea fiscală rămâne un pilon central pentru menținerea încrederii investitorilor în obligațiunile suverane și pentru controlul costurilor de finanțare pe termen lung.