Amânarea procesului de rectificare bugetară în România ar putea genera pierderi economice estimate între 10 și 15 milioane de lei în fiecare zi. Această sumă, care echivalează cu aproximativ 300-450 de milioane de lei pe lună, provine din plățile restante ale statului către companii și din cheltuielile suplimentare aferente dobânzilor și penalităților. Analiza publicată de compania de consultanță Frames subliniază riscurile financiare majore pe care le implică lipsa unor decizii bugetare rapide.
Presiunea financiară este accentuată de solicitările ministerelor, care au cerut fonduri suplimentare de aproape 60 de miliarde de lei, o sumă reprezentând circa 3% din PIB. Adrian Negrescu, managerul Frames, a criticat aceste cereri, descriindu-le ca fiind „exorbitante” și „imposibile”. În acest context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat anterior că o primă rectificare destinată cheltuielilor urgente ar trebui finalizată până la sfârșitul lunii octombrie.
Sectorul construcțiilor reprezintă unul dintre principalele puncte de presiune, având de recuperat aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice. Din cauza lipsă de lichidități, firmele sunt forțate să apeleze la credite bancare cu dobânzi de 9-10% pe an, ceea ce înseamnă un cost de finanțare de aproape 4 milioane de lei zilnic. Dacă companiile vor solicita penalități legale de întârziere de 14,5% pe an, acest cost poate ajunge la 6 milioane de lei pe zi.
Alte obligații de plată contribuie semnificativ la calculul pierderilor economice estimate. Furnizorii de energie așteaptă între 5 și 8 miliarde de lei din schemele de compensare, generând costuri zilnice de 1,3 până la 3 milioane de lei. În paralel, drepturile salariale ale magistraților, stabilite prin hotărâri definitive, reprezintă aproape 13 miliarde de lei, iar dobânzile legale aferente acestor restanțe adaugă încă 4 milioane de lei zilnic la factura economică.
Riscurile se extind și asupra costului împrumuturilor statului pe piețele financiare, în special în contextul evaluărilor agențiilor de rating. O creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la care România se împrumută ar însemna o suplimentare de 1,25 miliarde de lei pe an, adică aproximativ 3,5 milioane de lei pe zi. În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au ajuns deja la 50,6 miliarde de lei.
Evoluția indicatorilor economici relevă o fragilitate în anumite sectoare, precum construcțiile, unde managerii anticipează o scădere a activității. Conform datelor INS, soldul conjunctural în acest sector este de -16%, reflectând opiniile negative ale managerilor privind viitorul scurt. Această scădere poate fi alimentată de amânarea plăților către furnizori și de reducerea ritmului lucrărilor, pe măsură ce companiile încearcă să gestioneze lipsa de fonduri provenite de la bugetul de stat.