Prognoza privind nivelul inflației pentru finalul anului rămâne stabilită la 6,5%, însă echilibrul riscurilor asociate acestui indicator s-a deplasat semnificativ în sus. Această evoluție nu este determinată de politica fiscală sau de cererea internă, ci de tensiunile geopolitice dintre SUA și Iran. Conflictul dintre aceste două entități a readus prețul petrolului în centrul atenției pentru calculele efectuate de BNR, influențând direct perspectivele economice de curtoând.
Valentin Tătaru, economist-șef la ING România, menționează că riscurile inflaționiste provin în principal din zona petrolului. Deși anterior se anticipa o stabilizare a prețului, noile circumstanțe sugerează o creștere a costurilor. Economistul a precizat că, în prezent, se lucrează cu o estimare a prețului barilului de aproximativ 108 dolari, deși anterior se prognozase o valoare de 110 dolari. Această variație este tratată ca un scenariu de stres, nu ca un scenariu de bază.
Analiza impactului asupra inflației se bazează pe o sensibilitate de aproximativ 0,3%. Conform acestui calcul, o creștere de zece puncte procentuale a prețului barilului se va traduce printr-o creștere de 0,3% a inflației. Escaladarea conflictului dintre SUA și Iran afectează inițial prețul carburanților la pompă, urmând ca acest efect să se propage ulterior în costurile de producție și în serviciile de transport, influențând în final întregul coș de consum.
Presiunile venite dinspre sectorul energetic sunt considerate suficient de puternice pentru a neutraliza tendințele de scădere a inflației. Deși se observă o scădere timidă a cererii de consum, Valentin Tătaru consideră că acest fenomen nu poate compensa creșterile de preț la energie. Din acest motiv, posibilitatea unei scăderi a dobânzilor de către banca centrală este acum exclusă, deoarece pragul teoretic pentru o astfel de decizie a fost depășit de riscurile actuale.
Evoluția inflației în România este strâns legată de volatilitatea piețelor de mărfuri și de stabilitatea geopolitică globală. Monitorizarea prețurilor energiei și a costurilor de transport rămâne esențială pentru prognozele economice, deoarece orice șoc pe piața petrolului are un efect de propagare rapid în economia internă. În acest context, deciziile politicii monetare vor fi influențate direct de capacitatea prețurilor de energie de a menține sau a accelera presiunea asupra inflației.
Contextul economic actual este marcat de o incertitudine ridicată, în care factorii externi pot modifica rapid prognozele de creștere sau de stabilitate a prețurilor. Monitorizarea indicatorilor de consum și a politicilor băncilor centrale este crucială pentru investitori și manageri care doresc să anticipeze fluctuațiile costurilor de producție și ale cererii pe piață.