Ratingul suveran al României a fost menținut de S&P Global Ratings la nivelul BBB-/A-3, fiind ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă agenția a păstrat perspectiva negativă. Decizia a intervenit într-un moment de blocaj politic, în care președintele Dan a efectuat deja patru nominalizări pentru funcția de premier, fără a se ajunge la un guvern cu puteri depline. Această stare de incertitudine afectează direct capacitatea statului de a planifica și de a garanta stabilitatea fiscală pe termen lung.
Unul dintre principalele efecte economice este creșterea costului dobânzii pe care statul trebuie să o plătească pentru a se finanța. România are nevoie de fonduri masive, într-un context în care investitorii monitorizează dacă noul guvern va menține consolidarea fiscală. Înainte de evaluarea S&P, randamentele obligațiunilor românești pe zece ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în doar două săptămâni, atingând cele mai înalte niveluri din ultimul an. Aceste costuri suplimentare vor fi suportate din bugetele viitoare, afectând resursele destinate pensiilor, salariilor sau infrastructurii.
Instabilitatea politică contribuie și la riscul de depreciere a leului, factor care poate crește prețul importurilor de bunuri de consum, materii prime și echipamente. Deși cursul este influențat de mulți factori, precum inflația sau politica BNR, blocajul politic adaugă o componentă de risc care poate ajunge rapid la consumatori prin creșterea costurilor pentru chirii sau rate. Într-o economie cu inflație ridicată, slăbirea monedei naționale funcționează ca o conductă prin care riscul politic se transmite direct către prețurile de piață.
S&P Global Ratings a subliniat că procesul prelungit de formare a guvernului ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în anii 2027 și 2028. Agenția a indicat faptul că o retrogradare în categoria „junk” ar putea avea loc dacă ajustarea fiscală este compromisă, în timp ce o revenire la o perspectivă stabilă depinde de reducerea deficitelor fiscale și externe. Pentru piețele financiare, lipsa unor răspunsuri clare privind bugetul și reformele viitoare determină investitorii să ceară o primă de risc mai mare pentru a împrumuta statul.
În paralel, rezervele valutare ale BNR au înregistrat o scădere semnificativă în luna septembrie, coborând de la 64,87 miliarde la 60,06 miliarde de euro. Această diminuare de aproximativ 4,8 miliarde de euro este parțial explicată de operațiuni ale Ministerului Finanțelor și de plata datoriei publice, în valoare de circa 2,7 miliarde de euro. Deși rezervele nu reprezintă un indicator direct al costului crizei politice, evoluția lor este monitorizată atent într-o economie cu un deficit extern ridicat și o monedă aflată sub presiune constantă.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum deficitul bugetar sau rezervele valutare este strâns legată de capacitatea instituțiilor de a implementa politici fiscale coerente. În perioadele de tranziție politică, monitorizarea randamentelor obligațiunilor și a cursului de schimb devine esențială pentru a înțelege modul în care incertitudinea de la nivelul decizional se transformă în costuri reale pentru bugetul de stat și pentru populație.