Ministerul Muncii analizează trei scenarii distincte pentru stabilirea salariului minim brut în anul 2027, o decizie care ar putea afecta aproximativ 1,4 milioane de salariați. Primul scenariu prevede aplicarea formulei din HG 35/202, care ar duce la un salariu de 4.593 de lei. Al doilea scenariu propune un minim echivalent cu 50% din câștigul salarial mediu brut, adică 4.884 de lei, în timp ce al treilea scenariu vizează 52% din media brută, ajungând la 5.079 de lei.
Expertiza economică oferă perspective divergente asupra acestor majorări, în timp ce BNS propune o variantă de 4.652 de lei brut pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare. Economistul Bogdan Glăvan critică aceste măsuri, susținând că salariul minim distruge locuri de muncă și afectează persoanele vulnerabile. Totodată, Adrian Negrescu descrie creșterea ca pe un „măr otrăvit”, argumentând că beneficiile salariale vor fi anulate de inflație și de creșterea prețurilor care va urma.
Mediul de afaceri, reprezentat de IMM România, solicită înghețarea salariului minim pentru anul 2027, argumentând că orice majorare trebuie însoțită de reduceri fiscale. Florin Jianu, președintele IMM România, susține că nu este posibilă această scădere într-o economie care pare să fie în creștere. În contrast, Ștefan Guga, cercetător la Syndex, afirmă că argumentele împotriva creșterii sunt infirmate empiric și că firmele care nu pot acoperi un cost suplimentar de 200-300 de lei ar trebui reevaluate.
Economistul Andrei Mocearov subliniază că, de două decenii, prognozele privind „apocalipsa” economică cauzată de creșterea salariului minim nu s-au adeverit. El observă că multe firme mici mimează falimentul pentru optimizarea fiscală, în loc să fie afectate de costuri. Mocearov menționează că, conform Eurostat, firmele nefinanciare din România au o rată de economisire de 38%, dintre care 16% nu sunt reinvestite în economia reală, ci sunt folosite pentru investiții în obiecte de lux sau la bursă.
Analiza costului vieții relevă un decalaj semnificativ între salariul minim și necesarul pentru un trai decent. Datele Fundației Friedrich Ebert și ale Syndex indică faptul că salariul minim acoperă doar 48,7% din necesarul pentru un trai minim decent. Pentru o familie de referință, coșul minim de consum este estimat la 11.668 de lei, o valoare mult superioară veniturilor minime, în comparație cu alte state precum Polonia, unde salariul minim depășește coșul de cumpărături.
Contextul economic general este marcat de presiuni asupra costurilor de producție, România fiind printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale, conform datelor Eurostat din septembrie. Această evoluție a prețurilor industriale se aliniază cu dificultățile de ajustare ale costurilor de viață, influențând direct puterea de cumpărare a populației și capacitatea de absorbție a creșterilor salariale propuse de autorități.