Agenția de rating S&P va evalua România pe 2 octombrie, într-un moment în care țara se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, având o perspectivă negativă. O eventuală scădere sub acest prag ar însemna trecerea în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Această evoluție ar interveni într-un context în care costurile statului cu dobânzile au înregistrat o creștere de 26,5% într-un singur an.
În prezent, România se situează la limita inferioară a categoriei investment grade la toate cele trei mari agenții internaționale de rating. S&P și Fitch evaluează țara la BBB-, în timp ce Moody's acordă ratingul Baa3, toate având perspectivă negativă. Menținerea în această categorie este esențială pentru percepția investitorilor asupra riscului suveran. S&P a semnalat că ar putea reduce ratingul dacă traiectoria consolidării fiscale nu va respecta estimările agenției sau dacă măsurile adoptate vor fi insuficiente.
Evaluarea agenției urmărește parametri precum evoluția inflației, deficitul extern, capacitatea de absorbție a șocurilor externe și accesarea fondurilor europene. Gabriel Aldea, Deputy CEO Investimental, subliniază că pierderea statutului de investment grade ar semnala o creștere a percepției de risc. Acest rating influențează apetitul investitorilor străini și costul de finanțare al statului și al companiilor, afectând indirect întreaga economie și impunând importanța unui portofoliu de investiții diversificat.
Deși ratingul de țară nu modifică automat ratele bancare ale cetățenilor, creșterea riscului poate majora costul finanțării statului. Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro, explică faptul că ambele elemente pornesc de la prețul riscului. Dacă statul se împrumută mai scump, presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din economie. Decizia de pe 2 octombrie va indica direcția în care se poate mișca finanțarea în perioada următoare.
Datele Ministerului Finanțelor arată că, în primele șapte luni ale anului, România a plătit 40,12 miliarde de lei doar pe dobânzi, o creștere de 26,5% față de anul trecut. În aceeași perioadă, deficitul bugetar a coborât la 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB, de la 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB, în perioada anului 2025. Valoarea dobânzilor plătite de stat reprezintă astfel peste 83% din deficitul bugetar înregistrat în acele șapte luni.
Scăderea inflației, care a coborât la 6,17% în august de la 8,16% în iulie, nu garantează o reducere imediată a dobânzilor. Prețul creditului depinde de politica monetară a BNR, lichiditatea pieței și indicatori precum IRCC sau ROBOR. Pentru persoanele care doresc să acceseze sau să refinanțeze un credit, este necesară monitorizarea randamentelor la care se împrumută statul și a ratingului suveran, deoarece riscul de țară influențează costul total al finanțării.