O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României ar avea un efect de domino asupra întregii economii, afectând direct sectorul bancar și puterea de cumpărare a cetățenilor. Simone Mirani, managing director al agenției de rating CRIF Ratings, explică faptul că, deși companiile private nu sunt direct legate de ratingul țării, băncile locale sunt extrem de vulnerabile. Această conexiune strânsă apare deoarece băncile sunt cotate rareori peste statul în care operează, fiind influențate direct de contextul politic și economic local.
Mecanismul de propagare a șocului financiar urmează o ordine previzibilă, începând cu obligațiunile suverane, continuând cu băncile și, ulterior, cu entitățile de stat, precum serviciile publice. Simone Mirani precizează că diferența dintre ratingul unei bănci și cel al statului este de cel mult o sau două trepte. Prin urmare, dacă ratingul suveran scade cu o treaptă, este foarte probabil ca și băncile, indiferent dacă sunt private sau de stat, să fie retrogradate în aceeași măsură.
Consecințele economice ale unei astfel de scăderi de rating se extind până la nivelul gospodăriilor, unde achizițiile pot deveni semnificativ mai costisitoare. Pentru companii, riscul se traduce prin reducerea cererii și prin dobânzi plătite mult mai mari pentru credite. „În principiu, toată lumea pierde”, afirmă Simone Mirani, referindu-se la modul în care costurile ridicate de finanțare afectează întregul ecosistem economic, de la instituțiile financiare până la consumatorul final.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, agenția CRIF Ratings a revizuit în jos prognoza de creștere pentru România, estimând un interval de la o ușoară contracție până la un avans de 0,4%. Deși inflația rămâne la un nivel ridicat, analistul pune accent pe evoluția pe termen lung, nu doar pe performanța unui singur an. Simone Mirani subliniază că provocarea majoră este asigurarea creșterii economice pe termen mediu, o problemă comună multor țări europene.
Analiza evoluției economice românești arată că, în ultimul deceniu, țara a înregistrat cea mai rapidă convergență din Europa. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la aproximativ 57-58% din media europeană în 2015, ajungând astăzi la 80%, ceea ce înseamnă că decalajul față de UE s-a înjumătățit. În termeni reali, avansul PIB-ului a fost de 38% în zece ani, depășind media UE de 17% și nivelul vecinilor, care s-au situat între 20 și 25%.
Legat de datorie, CRIF Ratings estimează o pondere de aproximativ 62% din PIB pentru anul curent, cu o prognoză de creștere până la 64%. Deși această cifră este considerată acceptabilă față de media europeană de 80% sau de țări precum Italia și Franța, riscul real provine din panta ascendentă a deficitului. Un deficit mare accelerează creșterea datoriei, iar dacă ajustarea acestuia se face prin taxe, creșterea economică poate stagna.